În calendarul ortodox, ziua de 5 ianuarie marchează ajunul Bobotezei, o zi plină de tradiții și obiceiuri străvechi. Se spune că respectarea acestor datini aduce noroc întregul an.
Ajunul Bobotezei este cunoscut pentru postul negru și binecuvântarea caselor de către preoți, care stropesc gospodăriile cu agheasmă și busuioc.
Conform tradiției, fetele nemăritate iau o rămurică de busuioc sfințit și o pun sub pernă pentru a-și visa ursitul. În trecut, ele puneau busuioc și la streașină, iar dacă dimineața acesta avea chiciură, era semn de măritiș cu un băiat bogat.
Se pregătește o masă ritualică similară cu cea din ajunul Crăciunului, având 12 feluri de mâncare, precum colivă, plăcinte cu mac sau cu varză, pește prăjit și borș de fasole. După sfințirea mesei, o parte din bucate se adaugă în hrana animalelor pentru a le proteja de boli.
În satele din Moldova, copiii strigă „Chiraleisa” în semn de vestire a sosirii preotului cu crucea, iar gazdele îi răsplătesc cu mere, nuci și prăjituri. În Bucovina, preotul este însoțit de gospodari cu lumânări aprinse, iar femeile împodobesc crucea acestuia cu fuior de cânepă.
O superstiție cunoscută spune că fetele își pot visa ursitul punând sub pernă o ramură de busuioc. În alte zone, pentru același scop, ele frământă o turtă din făină și sare, cu 9 degete, și își leagă un fir roșu de mătase pe degetul inelar.