Asteroidul care ar putea lovi Pământul în 2046: Cum evoluează riscul de coliziune

Autorul articolului: Echipa RadioDCNews |
Data actualizării: | Data publicării:
| Categorie: Știri
Oamenii de știință monitorizează fenomenul
Oamenii de știință monitorizează fenomenul

Descoperit pe 26 februarie 2023, asteroidul „2023 DW”, de dimensiunea unei piscine olimpice, a fost plasat în pole position printre ”crucișătoarele” spațiale care ar putea reprezenta un risc pentru Terra. Dacă la început acest pericol era minim, probabilitățile de coliziune sunt acum actualizate în mod regulat de Agenția Spațială Europeană. Ce ar putea însemna acest lucru? 

Pe 14 februarie 2046, toate telescoapele de pe Pământ vor fi îndreptate, probabil, către asteroidul „2023 DW”, un obiect stâncos de aproximativ 50 de metri lungime. În prezent bolidul spațial se află la 22,3 milioane de kilometri distanță de Terra, efectuând o rotație completă în jurul Soarelui în 271 de zile. Dar în aproximativ douăzeci de ani, traiectoria sa îl va duce destul de aproape planeta noastră, la mai puțin de 2 milioane de kilometri. Și, conform actualelor estimări ale astronomilor, există o probabilitate infimă ca asteroidul să vină peste noi.

Potenţial distructiv

Încă pe 28 februarie, la două zile după ce astronomii francezi Georges Attard și Alain Maury au descoperit, din deșertul Atacama, din Chile, asteroidul ”2023 DW”, Agenția Spațială Europeană (ESA) l-a plasat în fruntea listei sale de obiecte potențial periculoase, cu o probabilitate de coliziune estimată atunci la 1/847. Bolidul a fost plasat la nivelul 1 pe așa-numita scară „Torino”, folosită pentru a caracteriza atât riscurile, cât și potențialul distructiv al unei coliziuni (în funcție de valori cuprinse între 0 și 10). Printre altele, asteroidul este deocamdată singurul care figurează în acest clasament. Cum trebuie interpretate aceste date? Cum se calculează riscul, s-a schimbat în ultimele săptămâni?

Zarurile sunt deja aruncate

Consultând istoricul estimărilor de pe site-ul ESA, vedem că probabilitatea de impact a fost modificată de zece ori în această perioadă, trecând de la 1/847, la sfârșitul lunii februarie, la 1/543, pe 4 martie, la 1/625, pe 6 martie și la 1/432 pe 12 martie (cea mai mare probabilitate estimată până în prezent de ESA) înainte de a reveni, pe 14 martie, la 1/1953. Acest vals al probabilităților nu este în niciun caz rezultatul unui fel de ruletă cosmică. Deoarece ecuațiile folosite pentru a efectua aceste calcule sunt întotdeauna aceleași și, ca să spunem așa, zarurile sunt deja aruncate. „Pur și simplu nu avem încă suficiente date de observație pentru a extinde arcul traiectoriei cu precizie”, a explicat Patrick Michel, director de cercetare la Observatoire de la Côte d’Azur, specialist în asteroizi.

O elipsă care cuprinde planeta noastră

În primele zile de după descoperirea unui NEO (Near Eearth Object), „traiectoriile sunt întotdeauna prost definite”, a continuat astrofizicianul. Datorită informațiilor culese de marile telescoape instituționale dar și de astronomii amatori, zeci de mii de traiectorii sunt calculate din mai multe poziții inițiale posibile ale asteroidului, ținând cont de incertitudinile privind poziția exactă. Aceste traiectorii formează apoi un fel de elipsă, ceea ce duce la o probabilitate de impact diferită de zero când cuprinde și planeta noastră. „Dar la început marjele de eroare inerente observațiilor sunt foarte mari”, a precizat Patrick Michel, și, în general, elimină orice pericol”.

1000 de bombe de la Hiroshima

Deși până în prezent s-au făcut o sută de observații pentru ”2023 DW”, datele care vor veni vor permite, în curând, ca problema să fie tranșată. Peste câteva săptămâni sau, de ce nu, poate chiar mâine. „Iar din momentul în care orice risc este anulat de calcule, verdictul devine definitiv”, spune cercetătorul. Chiar dacă în prezent nu există niciun motiv de îngrijorare excesivă, acest tip de coliziune se va întâmpla totuși, la un moment dat, așa cum astfel de evenimente au avut loc în trecut. În 1908, un asteroid de dimensiunea ”2023 DW” s-a dezintegrat deasupra Tunguska, în centrul Siberiei, într-o zonă din fericire nelocuită. Explozia declanșată a eliberat o energie echivalentă cu 1000 de bombe Hiroshima, măturând 2200 de kilometri pătrați de pădure și producând unde seismice până în Regatul Unit.

Un coridor din Sri Lanka spre estul Statelor Unite

”2023 DW” ar crea, prin urmare, o situație de urgență, o catastrofă, dacă s-ar prăbuși într-o regiune populată și ar putea chiar șterge de pe hartă o metropolă precum Lyon sau Paris. Deocamdată, astronomii cred că în cazul unei coliziuni (al cărei risc este extrem de scăzut, să ne amintim), aceasta s-ar produce de-a lungul unui coridor din Sri Lanka până în estul Statelor Unite și cel mai probabil până în mijlocul al Oceanului Pacific.

Articole similare



Cele mai noi articole



Trend - Top citite




pixel