Astronomii au rezolvat misterul din spatele formării quasarilor

Aceste obiecte cereşti pot fi de un trilion de ori mai strălucitoare în comparaţie cu Soarele, conform agenţiei spaţiale americane NASA.

Cu toate că au fost descoperiţi pentru prima dată în urmă cu 60 de ani, quasarii au rămas un mister deoarece nu se ştia clar cum era posibilă generarea unei activităţi atât de puternice.

Un studiu publicat în jurnalul Monthly Notices of the Royal Astronomical Society sugerează că acesta este rezultatul fuziunii galaxiilor.

Oameni de ştiinţă conduşi de Universitatea din Sheffield şi Universitatea din Hertfordshire, ambele din Marea Britanie, au analizat date de la Telescopul Isaac Newton din insula La Palma, situată în Oceanul Atlantic.

Cercetătorii au descoperit ceea ce au descris drept "prezenţa unor structuri distorsionate" în galaxii care conţin quasari.

Profesorul Clive Tadhunter, de la Departamentul de Fizică şi Astronomie din cadrul Universităţii din Sheffield, a declarat: "Quasarii sunt unul dintre cele mai extreme fenomene din Univers şi ceea ce vedem reprezintă probabil viitorul propriei noastre galaxii, Calea Lactee, la momentul ciocnirii cu galaxia Andromeda, peste aproximativ cinci miliarde de ani.

"Este incitant să observăm aceste evenimente şi să înţelegem în sfârşit de ce apar - dar, din fericire, pentru ceva timp, Pământul nu se va afla aproape de niciunul dintre aceste episoade apocaliptice", a adăugat cercetătorul.

În centrul majorităţii galaxiilor se crede că există găuri negre supermasive - cu mase de milioane de ori cât cea a Soarelui.

Aceste galaxii conţin, de asemenea, cantităţi substanţiale de gaze care nu ajung la găurile negre. Când galaxiile se ciocnesc, gazele sunt conduse spre gaura neagră unde sunt apoi consumate, eliberând "cantităţi extraordinare de energie sub formă de radiaţie, rezultând strălucirea caracteristică a quasarului", potrivit studiului.

Oamenii de ştiinţă au comparat observaţiile a 48 de quasari şi a galaxiilor ce le sunt gazde cu imagini cu peste 100 de galaxii care nu au quasari. Echipa a ajuns la concluzia că galaxiile care găzduiesc quasari au o probabilitate de aproximativ trei ori mai mare de a interacţiona sau de a se ciocni cu alte galaxii.

"Este o zonă despre care oamenii de ştiinţă din întreaga lume sunt dornici să afle mai multe - una dintre principalele motivaţii ştiinţifice ale telescopului spaţial James Webb de la NASA era să studieze cele mai timpurii galaxii din Univers, iar Webb este capabil să detecteze lumina chiar şi de la cei mai îndepărtaţi quasari, emişi cu aproape 13 miliarde de ani în urmă", a declarat doctor Jonny Pierce, cercetător la Universitatea din Hertfordshire.

"Quasarii joacă un rol cheie în înţelegerea noastră a istoriei Universului şi, posibil, a viitorului Căii Lactee", a precizat el.