Mircea Coșea explică care sunt soluțiile pentru a atenua impactul viitoarei crize: reducerea prețurilor la energie, echilibrarea balanței comerciale și o presiune mai scăzută pe mediul de afaceri.
Analistul economic Mircea Coșea a vorbit despre contextul periculos în care se află România.
”În situaţia României, deocamdată, nu mai e nici o ţară europeană. Noi suntem pe primul loc din punct de vedere al nivelului dobânzilor mari pe care le plătim şi al datoriilor rostogolite.
Analiştii spun, unii analişti, "Domnule, nu fiţi aşa de speriaţi că uite, există ţări cum este Italia, cum este Grecia, care au datorie publică mai mare decât a voastră. De ce vă speriaţi?" Păi ştiţi de ce mă sperii eu? Poate alţii nu, dar eu mă sperii. Pentru că noi nu suntem în situaţia acelor două ţări sau câte or mai fi pentru că nouă ne lipseşte un atribut absolut esenţial şi anume, nu facem parte din sistemul euro. Atunci când faci parte din sistemul euro şi când eşti în dificultate, Banca Europeană te ajută, aşa cum a ajutat Grecia acum 10-11 ani. Te ajută, pentru că nu trebuie să lase sistemul euro să cadă, prin ruperea unei verigi, a unei ţări.
Noi nu suntem în euro, pe noi nu ne va ajuta nimeni, pentru că nu au niciun interes, deci condiţiile sunt total diferite. 50% datorie publică în România, în PIB, este mult mai periculos decât 70-80% datorie publică în PIB, cum au ţări ca Italia sau ca Grecia. Poate or mai fi şi altele, dar astea sunt exemplele cele mai bune. Deci, deocamdată, România se află într-o situaţie aproape unică în Europa, ca urmare a acestui pericol de creştere a datoriei publice şi de pierdere a prestigiului pe piaţa creditului, ceea ce va face ca în viitor să ne împrumutăm din ce în ce mai scump”, explică analistul.
Acesta a mai declarat că executivul va fi obligat să abordeze 3 probleme pentru a stabiliza economia României.
”Guvernul trebuie să meargă deocamdată pe trei direcţii principale, după părerea mea. Prima direcţie este rezolvarea problemei preţului la energie. Noi discutăm despre cantitatea de gaz pe care o avem. Ni se spune: fiţi fără grijă, avem gaz în depozite. Nu asta e problema. Problema este preţul gazului în România. Preţul gazului în România este unul dintre cele mai mari din Europa, paradoxal, România fiind o ţară cu rezervă de gaz. Acest preţ foarte mare face ca în momentul în care vom ieşi din plafonare la anul, în primăvară, preţurile vor creşte automat, anumite întreprinderi, multe, câteva mii este estimat acum, nu vor putea să suporte acest preţ şi vor intra în faliment. Deci, şomaj. Deci, guvernul trebuie să acţioneze imediat pe reducerea preţului la energie. Cum? Plecând de la momentul liberalizării pieţei, atunci când s-au făcut greşeli imense şi periculoase. Trebuie să se plafoneze preţul nu de patru ori mai mult decât costul, aşa cum este acum, ci la nivelul unei medii a aniilor 2019-2020. Asta trebuie făcut. Nu se face.
În primul rând, ar trebui să se reducă foarte mult importurile pentru a echilibra balanţa comercială, care este în deficit major. Imediat putem să limităm importurile de alimente dacă avem capacitatea să valorificăm producţia de legume-fructe din România, să o prelucrăm local şi să o aducem pe piaţă. Adică să aducem pe piaţă marfă românească, care va reduce importul.
Al treilea lucru, o spun aşa, în cuvinte româneşti, domnule, să lăsăm în pace economia reală să funcţioneze. Lăsaţi în pace mediul de afaceri, nu-l mai tot chinuiţi cu fel de fel de propuneri de schimbare a mediului fiscal, pentru că ei nu mai pot să-şi facă business-planurile, nu mai au productibilitate. Lăsaţi-i să lucreze, pentru că ei ţin economia, deocamdată, în echilibru. Dacă mediul de afaceri este afectat, va creşte şomajul imediat. Şi vedeţi că această măsură de impozitare part-time deja a creat şomaj, pentru că o parte din această categorie a personalului de serviciu nu-şi mai găseşte contract, nu poate să mai lucreze. Deci, trebuie plecat de la ideea că e o situaţie cu totul specială, suntem în război, suntem într-o economie de război, deci, lucrurile trebuie să se desfăşoare cu multă grijă, cu multă prudenţă, şi în aşa fel încât populaţia României să aibă din ce în ce mai mult încredere în acest guvern, să aibă încredere că este protejată în faţa acestor crize, nu pusă în permanenţă sub presiunea unor impozite şi taxe. Şi a unui ROBOR (în creștere accelerată n.r.).
Băncile în România fac profituri imense, se laudă chiar cu asta, pe de altă parte, ridică ROBOR-ul, care nenoroceşte pur şi simplu, duce în faliment personal pe oamenii care au credite, care nu pot să-şi mai plătească rata”, a mai arătat Mircea Coșea, într-o intervenție la Radio România.