Ce facem cu banii noștri. Cum ne protejăm de inflație

Adrian Asoltanie, specialist în domeniul financiar, vine cu câteva recomandări.

Ce zice expertul

Majoritatea oamenilor sunt preocupaţi în această perioadă, pe bună dreptate, de inflaţie. Nimănui nu-i place să vadă că preţurile cresc de la o zi la alta şi că valoarea banilor din cont sau portofel scade vertiginos.

Ce-i de făcut şi cum ne protejăm sau chiar profităm de pe urma inflaţiei

Începem cu cheltuielile, care se împart în 2 categorii: VITALE (alimente, sănătate, locuinţă, transport şi datorii) şi OPŢIONALE (haine, vacanţe, gadget-uri, servicii, vicii). În prima categorie intră NEVOILE, care sunt destul de fixe, dar se pot face mici optimizări.

A doua categorie sunt DORINŢELE. Banii trimişi aici vor fi loviţi de 2 efecte dificile: inflaţia (scumpirea) şi, mai grav, deprecierea. Un telefon nou pierde 30-40% din valoare în primul an. O pereche de pantofi pierde 80% din valoare după prima purtare. O sticlă de vin sau un pachet de ţigări pierd 100% din valoare într-o oră!

Echilibrarea consumului este, aşadar, esenţială pentru că inflaţia afectează cel mai mult consumatorii. Când veniturile noastre se duc în totalitate pe rate, utilităţi, alimente, servicii, vom simţi din plin creşterea preţurilor.

Economiile sunt afectate de inflaţie pentru că valoarea banilor scade în timp. Putem să reducem efectul dacă economisim într-o valută mai puternică, cu o inflaţie mai mică. Cu toate acestea, este esenţială construirea unui Fond de Urgenţă (1000 – 2000 RON) şi a unui Fond de Siguranţă (3-6 luni de cheltuieli vitale).

Soluţia este să trecem, măcar cu o parte din veniturile noastre (10 – 15%), în tabăra INVESTITORILOR. Putem face asta extrem de uşor prin intermediul fondurilor mutuale care investesc diversificat în acţiuni ale companiilor care… ai ghicit, cresc preţurile. Vei găsi cu siguranţă un fond de investiţii potrivit profilului tău de risc, pe care să-l alimentezi lunar, de preferinţă automatizat, în ziua de salariu.

Fondurile de investiţii nu sunt depozite, iar valoarea investiţiilor tale nu este garantată. Ea poate creşte sau se poate diminua în funcţie de evoluţia pieţelor financiare. Performanţele anterioare ale fondului de investiţii nu reprezintă garanţii ale realizărilor viitoare. Te rugăm să citeşti cu atenţie documentele informative ale fondului.

Să înţelegem cum funcţionează economia

Pentru a lua decizii înţelepte este important să înţelegem ciclurile economice. Acestea sunt evoluţii repetitive ale economiei, au o durată de aprox. 8-10 ani şi sunt formate din 2 faze: creştere / leverage (3 etape – vânzătorii sunt avantajaţi) şi descreştere / deleverage (2 etape - cumpărătorii sunt avantajaţi).

1. Creşterea iniţială - după o criză, datorită organizării finanţelor şi achitării datoriilor, populaţia rămâne cu ceva resurse financiare. Are loc o creştere timidă a consumului, mai ales pe produse de bază. Economia dă semne de revenire.

Ce poţi face: te poziţionezi în tabăra vânzătorilor şi investitorilor pentru că urmează o frenezie a consumului.

2. Creşterea intermediară - optimismul încurajează populaţia să îşi crească consumul şi bugetele sunt direcţionate spre haine, distracţii, gadget-uri, electronice şi electrocasnice. Producţia şi comerţul sunt în floare, salariile, comisioanele şi bonusurile sunt în creştere. Cu toate acestea, populaţia nu economiseşte suplimentar, ci cheltuie tot şi se axează pe consum, stimulând economia şi consumul şi mai mult.

3. Creşterea explozivă - este etapa de maxim entuziasm, economia „duduie“ şi oamenii se gândesc la achiziţii şi mai consistente: maşini şi imobiliare care presupun îndatorare consistentă pe mulţi ani. Dobânzile sunt mici şi asta permite oamenilor cu 3.000 EUR să-şi ia maşină de 20.000 EUR, iar celor cu 15.000 EUR să ia un apartament de 100.000 EUR. Evident, această lichiditate duce la creşterea accelerată a preţurilor.

Ce poţi face: economiseşti intensiv când toţi cheltuie şi orientezi investiţiile spre active mai puţin volatile(utilităţi, mărfuri, alimente).

4. Scăderea iniţială - pentru a tempera creşterea preţurilor, băncile centrale măresc dobânda de referinţă, ceea ce duce la scăderea creditării şi la creşterea ratelor. Lichiditatea scade, consumul se contractă şi veniturile scad.

Ce poţi face: te concentrezi mai degrabă pe consolidarea şi diversificarea veniturilor şi protejarea economiilor.

5. Contracţia finală - este o etapă în care apar cele mai mari oportunităţi pentru cei pregătiţi. Economiile sunt foarte valoroase şi cumpărătorii pregătiţi au mare putere de negociere. Poţi accesa eventuale finanţări / credite pentru acumularea de active, cu mare atenţie la gradul de îndatorare.

Paradoxul societăţii moderne este acesta: când o ducem bine vrem şi mai mult şi mai bine, cheltuim şi ne îndatorăm. Când dăm de greu ne aducem aminte că e bine să economiseşti, ceea ce contractă economia şi mai mult. Realitatea arată că românii au pus cei mai mulţi bani deoparte chiar în pandemie, conform analistului Adrian Asoltanie, publicat de ING.