Ce legătură există între dispariția broaștelor și îmbolnăvirea oamenilor

Autorul articolului: Liana Ganea |
Data publicării:
| Categorie: Lifestyle
Foto: Freepik
Foto: Freepik

Iată cum broaştele pot influenţa mediul înconjurător.

Un studiu recent publicat despre broaște și malarie ilustrează cât de mult poate fi afectată sănătatea umană de aceste fiinţe. În anii 1980, ecologiștii din Costa Rica și Panama au început să observe o scădere dramatică a numărului de amfibieni. Broaștele și salamandrele din această parte a lumii cădeau pradă unui agent patogen fungic virulent (Batrachochytrium dendrobatidis) și făceau acest lucru într-un ritm atât de rapid încât cercetătorii de la acea vreme se temeau de un val de dispariții locale.

Efectul dispariției broaștelor asupra oamenilor

Unii oameni de știință susțin acum că acest agent patogen, numit pe scurt Bd, a provocat „cea mai mare pierdere înregistrată de biodiversitate atribuită unei boli” dintotdeauna, fiind responsabil pentru scăderi semnificative la cel puțin 501 de specii de amfibieni, inclusiv 90 de dispariții, din Asia până în America de Sud.

Amfibienii sunt acum considerați printre cele mai amenințate grupuri de animale de pe Pământ, iar răspândirea la nivel mondial a acestei ciuperci și a altora asemănătoare sunt cel puțin parțial de vină pentru asta. Broaștele și salamandrele influențează în mod direct dimensiunea populației de țânțari, deoarece țânțarii sunt o sursă cheie de hrană, ceea ce înseamnă că numărul de amfibieni ar putea influența, în cele din urmă, vectorii – organisme vii care pot transmite agenți patogeni infecțioși – care răspândesc bolile umane mortale.

Folosind America Centrală ca studiu de caz, cercetătorii au încercat acum să ilustreze modul în care creaturi precum broaștele pot beneficia, în cele din urmă, de sănătatea umană. Descoperirile, care au fost prezentate pentru prima dată în 2020, au fost acum revizuite de către oamenii de știință și arată că pierderile de amfibieni cauzate de Bd au condus la o creștere substanțială a incidenței malariei – o boală transmisă de țânțarii infectați – mai întâi în Costa Rica în Anii 1980 și 1990, și apoi din nou în Panama la începutul anilor 2000, pe măsură ce ciuperca s-a răspândit spre est, notează curiozitate.ro. Din cunoștințele autorilor, aceasta este prima dovadă cauzală a pierderilor de amfibieni care afectează sănătatea umană într-un cadru natural. Studiul s-a bazat pe un model de regresie multiplă, pentru a estima impactul cauzal al declinului amfibienilor determinat de Bd asupra incidenței malariei la nivel de Costa Rica și Panama.

Articole similare



Cele mai noi articole



Trend - Top citite




pixel