Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a fost inclus pe lista neagră, care include deja sute de militari și oameni de afaceri ruși care susțin războiul împotriva Ucrainei.
Comisia Europeană s-a oferit să înghețe bunurile Patriarhului Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, informează Reuters.
Patriarhul a fost inclus pe lista neagră, alături de oameni de afaceri, militari sau oficiali de rang înalt, strâns legați de Kremlin, pe care UE îi acuză că sprijină războiul din Ucraina.
Sancțiunile împotriva lui Kirill vor avea ca rezultat înghețarea bunurilor sale și interzicerea călătoriilor în Uniunea Europeană. Introducerea lor ar trebui să fie susținută de toate țările UE.
Lituania a făcut, încă din aprilie, o propunere de a impune sancțiuni împotriva șefului Bisericii Ortodoxe Ruse. Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a declarat atunci că negocierile sunt în curs.
Biserica Ortodoxă Rusă a numit această propunere ”antidiplomație”, menționând că sarcina ministerului de externe este „de a păstra întotdeauna canalele de comunicare și nu de a-i distruge ultimele posibilități”.
”Impunerea sancțiunilor împotriva liderilor religioși este o prostie, o respingere a bunului simț”, a declarat Vladimir Legoyda, șeful Departamentului sinodal pentru Relațiile Bisericii cu societatea și mass-media, în special.
Mass-media notează că sancțiunile UE pot fi dureroase nu doar pentru Patriarhul Kirill, ci și pentru Biserica Ortodoxă Rusă, în ansamblu.
Băncile din țările occidentale pot bloca resurse financiare care aparțin întregii biserici, dar sunt eliberate doar șefului unei organizații religioase, scrie Nezavisimaya Gazeta.
Pe lângă cele 900 de biserici din străinătate, care sunt proprietatea Bisericii Ortodoxe Ruse, se află și câteva parohii controlate direct de patriarh.
În predica de marți, 3 mai, Patriarhul Kiril a reluat tezele principale care au scandalizat o lume întreagă: ”Nu vrem să ne luptăm cu nimeni. Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni. Este uimitor, că o țară mare și puternică nu a atacat niciodată pe nimeni - și-a apărat doar granițele ”, a mai spus el.
Poate că această predică a umplut paharul pentru oficialii europeni, atunci când au hotărât impunerea de sancțiuni, scrie publicația rusă.
Așa că sancțiunile împotriva Patriarhului vor avea nu numai o semnificație financiară pentru șeful Bisericii Ortodoxe Ruse personal și pentru soarta Bisericii din străinătate, ci și o semnificație politică pentru Rusia însăși.
În 2019, Novaya Gazeta susținea că Patriarhul Kirill este implicat în afacerile de automobile, petrol și bijuterii.
Ziarul a citat rapoarte neconfirmate care susțineau că valoarea netă estimată a Patriarhului este de 4-8 miliarde de dolari, subliniind că aceste cifre nu pot fi verificate, deoarece Kirill își păstrează economiile în bănci din Elveția, Italia și Austria.
Potrivit Novaya Gazeta, patriarhul deține și o cabană în Elveția, lângă Zurich, și ar deține acțiuni în diferite proprietăți din Moscova, precum și în regiunile Moscova, Smolensk și Kaliningrad.
Oficial, Kirill deține doar trei proprietăți:
Un apartament în Moscova, de 145 de metri pătrați, cu o valoare estimată la 70 de milioane de ruble (aproximativ 893.000 de dolari);
Un apartament, tot în Moscova, de 38 de metri pătrați, evaluat la 12 milioane de ruble (aproximativ 152.000 de dolari);
Și un apartament, în Sankt Petersburg, de 83 de metri pătrați, evaluat la 9 milioane de ruble (aproximativ 114.000 de dolari).