Ce se întâmplă dacă Kremlinul lansează o invazie a țărilor baltice. Dacă NATO e gata într-o săptămână, nu va fi prea târziu?

Autorul articolului: Ciprian Dumitrache |
Data publicării:
| Categorie: Politică

Deși Summitul de la Madrid pare să fi fost un succes, atenție la o Europă divizată și la SUA, care a obosit să plătească pentru securitatea bătrânului continent.

 

 

Planificatorii militar prezintă evaluări ale pregătirii și pașii ulterioare întreprinși în direcția securității țărilor NATO după invazia rusă.

După ce președintele rus Vladimir Putin a invadat Ucraina pentru prima dată în 2014/2015, NATO a început rotația trupelor internaționale în Flancul Estic.

Astfel, Polonia și statele baltice - Estonia, Letonia și Lituania - au beneficiat de un statut privilegiat în ecuația estică, printr-un aranjament numit „Prezență avansată consolidată” (enhanced Forward Presence - eFP) în timp ce pe segmentul sud-estic, în zona Mării Negre, Aliații au optat pentru o mobilizare a forțelor mai puțin intensă, care să fie dictată de evoluția situației din teren, așa-numita ”Prezență avansată adaptată” (tailored Forward Presence - tFP).

În segmentul nord-estic, intenția NATO a fost clară - aceea de a descuraja un ipotetic atac surpriză al Rusiei asupra țărilor baltice, similar cu cel care a copleșit forțele Kievului din estul Ucrainei.

La Madrid s-a schimbat abordarea, NATO accesând o nouă treaptă în privința securității, prin conceptul de Apărare avansată în flancul Estic. Astfel,în toată zona de est vor fi aduse mai multe trupe și vor fi pre-poziționate mai multe echipamente și stocuri pentru armată.

Situația din zona statelor baltice se pare că reprezintă o mai mare îngrijorare pentru aliați, cel puțin prin prisma declarațiilor belicoase care vin constant dinspre Moscova.

Fiecare stat baltic are acum la dispoziție un grup de luptă multinațional NATO, inclusiv o brigadă blindată americană în Polonia. Aceste unități sunt în continuă schimbare pentru a nu încălca Actul de bază al NATO și al Rusiei din 1997, în care NATO a stabilit că nu va staționa permanent trupe străine în statele din flancul estic.

După cum a spus secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, decizia NATO de a- și crește trupele care pot fi dislocate rapid la cel puțin 300.000 pentru a descuraja orice altă agresiune rusă „ constituie cea mai mare revizuire a descurajării și apărării noastre colective de la războiul rece”.

Din martie, NATO nu este prezentă doar cu grupuri de luptă multinaționale în statele baltice și Polonia, ci și în Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Prezența NATO se întinde de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Alianța militară a crescut și numărul soldaților la sol. Aproximativ 10.000 din cei 40.000 de soldați NATO sunt împărțiți în opt grupuri de luptă. 

Toată lumea este de acord că Rusia nu trebuie lăsată să reușească în agresiunea actuală.

Dar asta înseamnă că ar trebui să fie învinsă fizic pe câmpul de luptă din Ucraina, așa cum cere Marea Britanie și majoritatea statelor central și est europene sau ar fi suficient dacă războiul se încheie fără ca Moscova să poată face o pretenție plauzibilă la victorie, cum ar prefera liderii Germaniei?

”Deocamdată, această dezbatere pare abstractă. Dar în momentul în care Moscova sugerează că dorește o încetare a focului în Ucraina, toate aceste opinii diferite în cadrul NATO vor ieși la iveală”, arată The Guardian.

Articole similare



Cele mai noi articole



Trend - Top citite




pixel