Cea mai mare colecţie particulară de camioane româneşti, deținută de un bănăţean: "Am cam întrecut măsura"

"Nimeni din ţara asta nu are atâtea exemplare. Mai au oamenii un camion, mai un IMS. Eu am cam întrecut măsura, cam fac concurenţa cu uzina din Braşov, care are cinci exemplare funcţionale, şi eu tot cinci. Eu mai am vreo două cu care sper să depăşesc", spune cărăşeanul.

De când se ştie, Petru Filca a iubit camioanele, a crescut practic pe bancheta din dreapta, pentru că tatăl său a fost şofer de camion.

"Fiind tot cu el, am prins drag de fiarele astea. El a fost şofer toată viaţa. La 4 ani m-a urcat prima dată la volan şi apoi am continuat. Toată viaţa mi-am dedicat-o. Nu am umblat după profit niciodată, nici n-am câştigat nimic cu ele. Doar o simplă nebunie", povesteşte Petru Filca, potrivit Rador.

Pasiunea pentru camioane înseamnă consum de timp şi de bani, dar şi o doză mare de înţelegere din partea familiei. Chiar dacă, de cele mai multe ori a achiziţionat camioanele la preţ de fier vechi, costurile de recondiţionare au fost considerabile. Cea mai nouă achiziţie este un camion militar SRR 114 care de anul acesta va intra în lucru.

"Țelul meu să am câte un exemplar din fiecare"

"SR 114 D cu dublă tracţiune l-am scăpat de la fier vechi. Nu mai pot deocamdată să mă ocup de el, dar sper de la primăvară încolo. Sunt multe etape, trebuie desfăcute toate roţile, revizie generală la sistemul de frânare, trebuie aranjată cabina, curăţat tot şasiul, vopsit cabină şi aşa mai departe. Dacă am tot ce-mi trebuie, într-un an de zile o scot la capăt, adică lucrând când pot", spune colecţionarul.

Ambiţia lui Petru Filca a fost să aibă în colecţia personală toate camioanele produse în seria Steagul roşu de la Braşov. Şi a reuşit.

"Cel mai vechi este un SE 131 Carpaţi, pe care l-am terminat anul ăsta. În rest am un 132, cu şasiu roşu, următorul după Carpaţii SR 113 şi SR 114. Acesta a fost şi ţelul meu să am câte un exemplar din fiecare, făcute la Autocamionul Braşov din seria Steagu roşu", mai spune Petru Filca.

"Sunt foarte dezamăgit că nu am unde să le ascund"

Lipsa unui spaţiu de garare corespunzător îl supără cel mai tare pe Petru Filca.

"Sunt foarte dezamăgit că nu am unde să le ascund pe intemperii, pe zăpadă, pe ploaie, pe soare şi am zis că nu mai are rost să mă ocup atâta timp cât muncesc degeaba. Sunt sub ploaie toate dacă nu am o hală unde să le ţin la grămadă, să le pun pe etape. De la primii ani de fabricaţie până la ultimă şi după tipur. Aşa, unul e acolo, altul e dincolo, unul e în grădină, altul în pădure", spune Petru Filca.

Există în România o comunitate aproape exclusivistă a pasionaţilor de camioane de colecţie. Între ei, Petru Filca deţine cele mai multe camioane funcţionale, pe care în anii trecuţi le mai prezenta la diverse expoziţii de profil. De când motorina şi-a dublat preţul, a decis să nu mai participe. Cei interesaţi pot vedea camioanele doar la Iabalcea. Despre vânzarea vreunui camion nici nu poate fi vorba. Maşinile fac parte, practic, din familie. N-ar fi luau însă ca pasiunea lui Petru Filca pentru camioane să fie luată în serios şi de autorităţi. O mână de ajutor, o hală poate adecvată, ar putea aduce la Iabalcea turişti care să se bucure nu doar de bogăția naturii, ci şi de o parte a istoriei autocamioanelor româneşti.