Ceea ce mâncăm poate modifica modul în care ne funcţionează genele

Conform datelor, mai puțin de 10% dintre oameni ating aportul minim recomandat. Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Stanford Medicine, publicat în prestigioasa revistă Nature Metabolism pe 9 ianuarie, aduce dovezi puternice care ar putea convinge mai mulți oameni să includă în dieta lor alimente precum fasolea, nucile, avocado și legumele bogate în fibre.

Studiul a evidențiat efectele epigenetice directe ale unor produse secundare rezultate din digestia fibrelor. Cercetătorii au descoperit că aceste modificări ale expresiei genelor pot avea efecte anticancerigene semnificative. Atunci când fibrele sunt consumate, microbiomul intestinal produce acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi propionatul și butiratul. Acești compuși sunt nu doar surse de energie pentru organism, ci și factori importanți în reglarea funcției genelor.

„Am găsit o legătură directă între consumul de fibre şi modularea funcţiei genelor care are efecte anti-cancer şi credem că acesta este probabil un mecanism global, deoarece acizii graşi cu lanţ scurt care rezultă din digestia fibrelor pot călători în tot corpul”, a explicat dr. Michael Snyder, profesor de genetică la facultatea de medicină a Universității Stanford.

Cercetătorii au analizat modul în care propionatul și butiratul influențează expresia genelor în mai multe contexte, inclusiv în celulele sănătoase, în cele tratate și netratate de cancer de colon, precum și în intestinele șoarecilor. Rezultatele au arătat că acești acizi grași determină modificări epigenetice la genele care controlează procese esențiale precum proliferarea celulară, diferențierea și apoptoza (moartea celulară programată). Aceste procese sunt cruciale pentru prevenirea creșterii necontrolate a celulelor, un mecanism de bază al cancerului.

Dr. Snyder a subliniat că o dietă săracă în fibre afectează negativ capacitatea microbiomului intestinal de a produce acești compuși benefici. „În general, dieta oamenilor este foarte săracă în fibre, ceea ce înseamnă că microbiomul nu este hrănit corespunzător şi nu poate produce la fel de mulţi acizi graşi cu lanţ scurt cum ar trebui. Acest lucru nu este în favoarea sănătăţii noastre”, a precizat medicul american.

Ratele alarmante ale cancerului de colon, în special la adulții tineri, au determinat cercetătorii să exploreze efectele combinate ale unei diete bogate în fibre și ale tratamentelor specifice pentru această boală. Descoperirile deschid noi direcții de cercetare, contribuind la o mai bună înțelegere a modului în care fibrele pot influența sănătatea genetică.

„Prin identificarea ţintelor genetice ale acestor molecule importante, putem înţelege modul în care fibrele exercită efecte benefice şi ce nu merge bine în timpul cancerului”, a declarat dr. Snyder, subliniind importanța continuării studiilor în acest domeniu.