Celebrul diamant Koh-i-Noor este cerut înapoi în India

Este o referire la una dintre cele mai faimoase pietre prețioase din lume. Diamantul Koh-i-noor este doar una dintre cele 2.800 de pietre încrustate în coroana realizată pentru mama Elisabetei, cunoscută sub numele de Regina Mamă - dar briliantul oval de 105 carate este proverbiala bijuterie din coroană (crown jewel).

În India, acesta este renumit pentru modul în care a fost achiziționat de britanici.

Istoria Koh-i-noor 

Atunci când a fost extras din mină, în ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de Andhra Pradesh, în timpul dinastiei Kakatiyan din secolele XII-XIV, se credea că avea 793 de carate netăiat. Cea mai veche atestare a posesiei sale plasează nestemata în mâinile mogulilor în secolul al XVI-lea. Apoi, persanii au pus mâna pe el, iar apoi afganii.

Maharajahul sikh, Ranjit Singh, l-a adus înapoi în India după ce l-a luat de la liderul afgan Shah Shujah Durrani. A fost apoi achiziționat de britanici în timpul anexării Punjabului. Compania Indiilor de Est a intrat în posesia pietrei la sfârșitul anilor 1840, după ce l-a forțat pe Maharajahul Dunjeep Singh, în vârstă de 10 ani, să renunțe la pământurile și posesiunile sale.

Compania a prezentat apoi piatra prețioasă reginei Victoria. Prințul Albert, consortul ei, a cerut ca aceasta să fie șlefuită și a fost montată în coroanele reginelor Alexandra și Maria, înainte de a fi așezată în coroana reginei-mamă în 1937.

Regina Mamă a purtat coroana la încoronarea fiicei sale în 1953. De atunci, Koh-i-noor se numără printre bijuteriile coroanei britanice, dar guvernele din Iran, Afganistan, Pakistan și India revendică diamantul.

Posesia controversată a diamantului Koh-i-noor de către Marea Britanie

Deși nu au fost dezvăluite planuri pentru viitorul bijuteriei, perspectiva ca aceasta să rămână în Marea Britanie a determinat mulți utilizatori ai platformei de socializare Twitter din India să ceară returnarea pietrei prețioase.

Funeraliile Reginei Elisabeta a II a. Consilier, Casa Regală a României: ”Îmi e tot mai clar, va fi pe 19 septembrie”. Cine participă din partea României

Procesiunile legate de succesiunea la tronul Marii Britanii sunt în plină desfășurare.

Regele Charles al III-lea a fost proclamat oficial rege sâmbătă de către Consiliul de Ascensiune.

Ceremoniile legate de proclamarea noului Rege al Marii Britanii sunt în desfășurare astăzi și mâine, după care drapelele vor fi coborâte din nou în bernă, arată consilierul Casei Regale A României, Ioan Luca Vlad.

Consilierul Casei Regale preconizează că funeraliile Reginei Elisabeta a II a ar putea avea loc peste mai mult de o săptămână, dat fiind faptul că respectiva zi fi zi liberă în Marea Britanie.

”Îmi este din ce în ce mai clar că funeraliile vor avea loc luni, 19 septembrie. Va fi zi liberă - mai ales pentru oficialii publici nu vor lucra, dar este puțin probabil ca firmele să se închidă pentru că vor face vânzări (importante n.r.) , având în vedere numărul mare al vizitatorilor de la Londra, din acele zile.

Procesiunea va avea loc la Catedrala Westminster Abbey. Va fi cel mai fastuos moment (...) va fi cu totul unic, va trebui să facem numărătoarea șefilor de stat sau de guvern. În Catedrală, intrarea va fi foarte limitată.

Concret, în acest moment, se adresează invitații către șefii de stat sau de guvern ale celorlalte state.

Din România, este foarte posibil ca domnul președinte Iohannis să fie invitat pe această cale guvernamentală. Dar Familia Regală este înrudită sau în legături de prietenie cu  90% dintre familiile regale ale lumii și sunt sigur că și Familia Regală a României va participa, în persoana Majestății Sale Margareta și a Principelui Radu. Este posibil, având în vedere și relațiile de prietenie directă, inclusiv cu Regele Charles, să mai fie și alți membri ai familiei regale. Ar putea fi și Prințesa Elena, care se află în Marea Britaniei. Citește mai departe AICI