Conflictul din strâmtoarea Taiwan este într-o nouă fază: Ultimele mișcări ale Chinei sugerează ce urmează

La începutul lunii august, Statele Unite au trimis două nave de război prin strâmtoarea Taiwan, pentru prima dată de la vizita președintelui Camerei SUA, Nancy Pelosi , în Taiwan.

Strâmtoarea Taiwan este utilizată în mod regulat de Franța și Germania. Totodată, SUA subliniază situația juridică actuală conform căreia Strâmtoarea Taiwan face parte din apele internaționale, scrie Deutsche Welle.

Însă Republica Populară Chineză insistă că este marea interioară a Chinei și că doar Beijingul poate decide cine are dreptul să navigheze în acest fel. 

Disputa nu este nouă, dar recenta vizită a lui Pelosi aduce în minte amintirile ultimei confruntări majore dintre SUA și China: în 1995, președintele taiwanez de atunci Li Teng-hui a călătorit în SUA pentru a ține un discurs la fosta sa universitate despre democratizarea țării sale. Beijingul a fost furios, a blocat Taiwanul și au fost lansate rachete, la fel ca recent, după vizita lui Pelosi, scrie Alexander Görlach, jurnalist, lingvist și teolog într-un text al autorului pentru Deutsche Welle.

În 1996, după opt luni de astfel de practică, a fost prea mult pentru președintele american de atunci Bill Clinton și a trimis o navă de război în strâmtoarea Taiwan. Acest lucru a arătat clar Republicii Populare Chineze că Washingtonul va continua să sprijine Taiwanul. În acest sens, actualul președinte american Joseph Biden are dreptate când spune că politica sa din Taiwan nu diferă cu nimic de politica predecesorilor săi.

Ce este diferit astăzi față de 1995/96. este agresivitatea cu care Republica Populară amenință democrația insulei și încearcă să intimideze acea țară și cei 23 de milioane de locuitori ai ei. Având în vedere această amenințare mai mare, guvernul SUA răspunde nu doar cu una, ci cu două nave de război, iar semnalul pare destul de clar pentru Beijing.

În același timp, Taiwan este un element important, dar nu singurul, în strategia domnitorului chinez Xi. El își face griji cu privire la „expulzarea” Statelor Unite și a aliaților săi din Pacificul de Vest și dorește ca China, ca putere imperială, să controleze țările vecine sub „laba sa”. Beijingul spune că are drepturi istorice asupra acelei părți a oceanului.

Washingtonul nu este singurul în angajamentul său față de marea liberă. SUA implementează astfel Convenția ONU privind dreptul mării împreună cu, printre altele, Franța și Germania. În 2016, de exemplu, Berlinul a trimis fregata „Bayern” prin strâmtoarea Taiwan. Nava militară nu i s-a permis ulterior să acosteze în Republica Populară ca pedeapsă. De asemenea, o navă a Marinei SUA și o navă a Marinei Regale Britanice nu au avut voie să acosteze în Insulele Solomon săptămâna trecută.

Guvernul acestui arhipelag din Pacific a anunțat un „parteneriat de securitate” cu Beijingul în urmă cu șase luni. Ce înseamnă exact acest lucru a devenit clar acum: Washingtonul și Londra conduc o misiune pentru a pune capăt pescuitului ilegal în oceanele lumii. Și tocmai Republica Populară Chineză este cel mai agresiv pescar ilegal din lume.

Cu toate acestea, în Pacific, Xi Jinping și nomenclatura sa au demonstrat că toți cei care au avertizat despre activitățile Chinei în această regiune a lumii aveau dreptate.