Consumul de cârnaţi şi crenvurşti, periculos pentru sănătate. Risc mare de formare a cheagurilor de sânge

Consumul de cârnaţi şi crenvurşti şi, în general, carnea procesată, poate avea consecinţele grave pentru sănătate, ne avertizează cardiologul. Consumul anumitor tipuri de carne poate creşte riscul de formare a cheagurilor de sânge, scrie Rador, citând Rosbalt.

Potrivit MedikForum şi potrivit cardiologului Oleg Varfolomeev, dacă un cheag de sânge se desprinde şi ajunge la plămâni, acesta poate bloca aprovizionarea cu sânge a zonei, dezvoltând, practic, o afecţiune care pune viaţa noastră în pericol, fiind numită embolie pulmonară. El a subliniat că această problemă gravă de sănătate, dar foarte des nediagnosticată, care poate fi prevenită, poate duce la dizabilitate şi deces. Expertul a mai susţinut că în mod special carnea roşie şi cea procesată poate creşte riscul apariţiei cheagurilor de sânge.

Studiile recente arată că stilul de viaţă şi factorii nutriţionali (cum ar fi obezitatea, dieta nesănătoasă, fumatul şi un stil de viaţă sedentar) pot contribui la aproape jumătate din cazurile de TEV (Tromboembolismul venos este o situaţie asociată cu prezenţa unui cheag de sânge în vene, două variante ale acestei boli pot reprezenta un pericol major pentru viaţă), a afirmat Varfolomeev.

În plus, prin carnea procesată, se are în vedere carnea care a fost conservată, afumată, sărată sau la care s-au adăugat conservanţi şi din care se prepară mezeluri, slănină, şuncă, preparate precum salamul, pateurile, conservele din carne de vită, inclusiv din pui şi curcan.

Citește și:

Mihaela Bilic: Nitriţi, mezeluri şi legume. Ce riscuri ridică un consum mare de nitriţi?

Mihaela Bilic, unul dintre cei mai cunoscuţi nutriţionişti din România, a vorbit despre riscul consumului de nitriţi în cantităţi mari. 

"Nitriți, mezeluri și alte legume

Pastramă, șuncă, salam…sunt produse pe care le consumăm la micul dejun. Gustoase, concentrate în nutrienti și în calorii, mezelurile sunt de fapt o supercarne. În loc să le apreciem, am ajuns să ne temem de ele. Cine a stricat reputația mezelurilor? Nitriții!

Cine sunt nitriții, ce rol au și care sunt efectele asupra sănătății? Pentru a conserva alimentele și în special carnea, oamenii au folosit diferite metode: sărare, fierbere, afumare, uscare. Pe lângă sare, de sute de ani s-a folosit salpetru- un nitrat de sodiu care se transformă în nitriți și permite păstrarea calității cărnii.

Nitriții joacă un rol esențial în prepararea mezelurilor, împiedică dezvoltarea unor bacterii periculoase pentru sănătate cum ar fi botulismul, salmonela și listeria. Pe lângă siguranța alimentară, nitriții blochează oxidarea cărnii și dau o culoare roz produselor fierte tip șuncă sau parizer. Tot nitriții sunt responsabili de aroma plăcută a mezelurilor și le protejează de râncezire. În Europa utilizarea nitriților este reglementată la o doză maximă de 150 mg nitriți pentru 1kg de produs.

Ce riscuri ridică un consum mare de nitriți? În anumite condiții nitriții se leagă de fierul hemic din carne și formează nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen. Studiile medicale au demonstrat legătura dintre consumul de nitriți/ nitrați și riscul de cancer colorectal. În consecință autoritățile sanitare au recomandat reducerea consumului de nitriți din alimente: limitarea cantității de carne procesată la 150g/ săptămână și scăderea consumului de carne roșie la 500g/săptămână.

Atenție, mezelurile sunt doar una dintre sursele de nitriți din alimentație. Nitriții se formează natural prin oxidarea azotului sub acțiunea microorganismelor din plante, apă și sol. Cea mai mare concentrație de nitriți o găsim în legumele cu frunze și în rădăcinoase: ridiche, țelină, morcov, sfeclă, spanac, salată, fasole verde și mazăre. Apa de băut reprezintă 25% din aportul total de nitriți, iar carnea și mezelurile o mică parte. Data viitoare când puneți șunca la colț pentru conținutul de nitriți, gândiți-vă că țelina e la fel de vinovată!", a scris Mihaela Bilic pe Facebook.