Fostul șef al diplomației românești Cristian Diaconescu a făcut o analiză a situației extrem de tensionate de la frontierele Ucrainei, explicând care sunt riscurile chiar și a unei agresiuni rusești de mai mică amploare.
Referindu-se la declarațiile Moscovei, prin care s-a cerut Statelor Unite să retragă scuturile antirachetă din România și Polonia, Cristi Diaconescu a atras atenția că Acordul privind amplasarea facilității antirachetă de la Deveselu, semnat între România și Statele Unite, nu ar trebui să intereseze Rusia.
”România poate să își aleagă liber aranjamentele de securitate. (Acordul n.r.) este un instrument juridic bilateral și Serghei Lavrov știe foarte bine acest lucru. Faptul că a pus pe masă România, în opinia mea, este extrem de preocupant. Mai preocupant decât situația militară, în ansamblu”, a spus fostul ministru de externe.
”Discutăm de sfere de influență, în acest context, cu 170 de mii de militari la granițele cu Ucraina, care nu se pot întoarce cu mâna goală acasă, ca să fie clar”, a punctat Cristian Diacoonescu.
Diaconescu a subliniat că este extrem de importantă poziția europenilor, dând exemplul Franței, care își dorește pentru Europa formate securitare cu un rol al SUA mult diminuat.
”(Situația n.r.) nu se rezolvă prin câte mii de soldați punem noi față în față. Un steag american și un soldat american înseamnă cam totul: ai lovit steagul și soldatul, restul urmează. Aștept cu foarte mare drag de la Franța, nu să îmi trimită militari, ci să aibă un concept bine pus la punct privind autonomia strategică europeană, pe care l-a modificat de la <<să plece americanii>>, la <<să ne luăm noi, europenii, soarta în mâini, în privința frontierelor>>”, a declarat Diaconescu la Digi 24.
Fostul consilier prezidențial a adăugat că tridentul dialog-descurajare-apărare stă la baza acțiunii Alianței de după summitul din 2014 din Țara Galilor.
În opina sa, un aspect crucial este ca europenii să aibă o reacție coordonată și fermă față de orice fel de atac al Federației Ruse, indiferent de intensitatea acestuia.
”După 2014, după intrarea în Ucraina, s-a mutat dialogul de la contingentare, la apărare și descurajare. Pe aceste trei concepte se cam așteaptă un anume tip de atitudine. Problema este solidaritatea transatlantică și mai ales cea europeană. Nu se va pune în discuție un răspuns al Alianței la o lovitură militară a Federației Ruse. Este foarte posibil ca Rusia, știind acest lucru, să încerce un anumit tip de incursiune.
Americanii vor să știe dacă europenii sunt dispuși ca orice fel de intervenție să fie considerată o agresiune asupra Ucrainei, pentru că sunt păreri în Europa care sunt mai nuanțate privind eventualitatea în care Rusia ar interveni de o manieră limitată, cum ar fi un atac cyber sau o sprijinire a etnicilor ruși în zona Donbass sau o încercare de a stabili o legătură teritorială cu peninsula Crimeea. Deci dacă n-ar fi vorba de o ofensivă generalizată, din cele trei direcții, atunci europenii poate s-ar gândi la un răspuns proporțional. Din acest punct de vedere, americanii vor să-i convingă să fie cât se poate de categorici”, este de părere fostul ministru.
Vezi versiune mobil