Curiozități și detalii interesante despre vidre

O vidră a apărut pe 17 august 2023, pe plaja de la Eforie Nord, spre bucuria turiștilor, care au imortalizat momentul. Imagini cu vidra care se plimbă printre turişti, apoi ajunge în valurile mării şi revine pe mal printre oameni, au devenit rapid virale pe internet. Biologii spun că apariția vidrei pe plajă este un eveniment rar, în condițiile în care aceasta trăiește în ape dulci. Descoperă curiozități și lucruri interesante despre vidră.

Cum arată vidra?

Vidra, specie a cărei denumire științific este Lutrinae, este un mamifer semiacvatic din familia jderilor – Mustelidae.

Vidra, la fel ca toate speciile din subfamilia Canoide, are corpul lung și șerpuitor, picioarele scurte, cu membrană interdigitală, coada lungă, musculoasă și capul mic, cu botul scurt. Lungimea vidrelor variază în jurul a 1 m, cântărind între 22 și 45 kg, conform libertatea.

Reprezentanții cei mai mari ai grupei sunt vidra de mare și vidra uriașă. Ca și celelalte mustelide, vidrele prezintă un dimorfism sexual, masculii fiind mai mari ca femelele.

Vidrele au o blană lucioasă cu părul scurt și des de culoare cenușie-brună cu un guler de culoare mai deschisă pe gât sau abdomen. Blana are un rol important de protecție, fiind acoperită de un strat de aer termoizolant în apă. Vidrele pot să rămână sub apă timp de 8 minute, blocându-și în acest timp orificiile nărilor și urechilor.

Unde trăiește vidra

Vidrele sunt animale ce trăiesc pe litoraluri stâncoase marine, pe lângă apele curgătoare și stătătoare, fiind înotătoare excelente. Ele ating pe uscat o viteză de 29 km/h. Vizuinele unor vidre sunt uneori dotate cu mai multe încăperi săpate la cel mult 500 m de malul apelor. Animalele își marchează teritoriul cu ajutorul glandalelor anale, masculii având un teritoriu mult mai mare decât femelele.

Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană și trăiește peste tot în lume, mai puțin în zona Australiei. În România vidra este întâlnită cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării. Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1.500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților.

Ce mănâncă vidra

Vidrele își fac rost de hrană din apă. Vidrele se hrănesc cu pește, broaște, crustacei și alte nevertebrate acvatice, cantitatea de hrană zilnică a unei vidre variind între 15 și 25% din greutatea corporală a animalului. Cantitatea necesară de hrană este influențată de anotimp. Cele mai multe vidre vânează între 3 și 5 ore pe zi.

Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile, căci se încumetă să atace și pește mare pe care, după ce îl răpune, îl scoate pe mal, depozitându-l într-un loc anume sub o piatră sau un buștean, unde îl poate păstra multă vreme, apoi mănâncă doar părțile bune din el. De obicei alege partea sângerie de la bronchiile peștelui și carnea fără oase a spatelui, restul lăsându-l pentru alții. În afara peștelui, vidra mănâncă raci, amfibieni, melci, păsări și șoareci de apă.

Curiozități despre vidră

Galeria unei vidre are o intrare acvatică și una terestră. Vidra nu își construiește o galerie, ci ocupă galeriile vulpilor sau viezurilor.

Vidrele se pot reproduce pe tot parcursul anului, iar puii se pot naște atât iarna, cât și vara, dar femelele pot da viață puilor în general o dată la doi ani.

În arealul utilizat de vidră pot fi observate în zonele cu iarba mare și deasă mici culoare, având forma unui tunel, ce sunt utilizate de vidră. Tot în aceste zone putem observa locuri utilizate de vidră pentru a își usca blana și pentru odihnă, de obicei acestea sunt lipsite de vegetație și au prezent un substrat nisipos.

Vidra este un animal cu activitate nocturnă și aurorală. Când îi lipsește hrana se deplasează mult, depărtându-se de apă, putând trece la munte peste cumpăna apelor, dintr-un bazin hidrografic în altul.

Vidrelor le place să se joace. Ele aleg pentru asta pietre sau cochili de scoici. Mai mult, vidra poate face mișcări ce seamănă cu adevărate jonglerii, aruncând pietrele cu pieptul sau cu burta. Specialiștii consideră că acesta este un fel de antremanet pentru vidre.