Folosim, de multe ori, expresii pentru că așa le-am apucat și nu știm sau nu ne punem întrebarea dacă acestea au un corespondent în realitate, dacă vin de undeva. Multe dintre ele și-au pierdut sensul, altora li s-a uitat sensul.
Marian Daragiu, subsecretar de stat în ministerul Educației a fost prezent în interviul jurnalistului Val Vâlcu și a explicat unele dintre obiceiurile rromilor și expresii pe care le folosim fără ca, uneori, să le știm proveniența.
De pildă, „s-a înecat ca țiganul la mal”.
Pentru mulți dintre noi, această expresie înseamnă că eșuezi într-un demers fix înainte să-l termini. În ciuda nuanței persiflatorii, expresia, explică Marian Daragiu, pleacă de la un adevăr istoric.
Rromii, care au fost sclavi până în 1891, erau legați cu o sfoară de stăpânul lor și puși să traverseze înot un râu. Când ajungeau pe malul celălalt al râului, stăpânii trăgeau de sfoară până la jumătatea traseului, obligându-i pe rromi să înoate din nou până la mal.
Acest lucru era repetat cu cinism de către stăpân, până când, obosit, rromul-sclav se îneca.
„Proverbul “a te îneca ca țiganul la mal” are un corespondent foarte clar în realitatea vremurilor de atunci. O pedeapsă preferată de stăpânii de țigani care voiau să fugă de la stăpân era să-l arunce în apă, îi lega o sfoară de picior și era aruncat în apă. Trebuia să înoate până la malul celălalt ca să se salveze. Cum ajungea la mal, îl trăgea înapoi până la jumătatea bălții și el iar înota și când ajungea iar îl trăgea înapoi, ca, într-un final, obosit fiind, înainte s-ajungă la mal să-l lase să se înece”, a explicat sociologul.
Vezi versiune mobil