Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a explicat care este situația economică a României, ce avantaje avem, dar și de ce nu pot interveni băncile centrale la nivelul șocului din piață.
Băncile centrale nu pot lupta cu eficacitate în anularea impactului unui şoc masiv pe latura ofertei, de magnitudinea şi natura celui energetic şi nici nu este corect să fie blamate pentru o inflaţie ce are cauza principală pe latura ofertei, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, conform Agerpres.
”Băncile centrale nu pot lupta cu eficacitate în anularea impactului unui şoc masiv pe latura ofertei, de magnitudinea şi natura celui energetic. Şi totuşi, băncile centrale au de combătut expectaţii inflaţioniste, iar aici demersul devine foarte complicat, fiindcă ele nu pot sugruma inflaţia înaltă după vrere. Băncile centrale trebuie să facă ceva, chiar dacă rezultatele nu pot fi imediate şi spectaculoase. Persistenţa inflaţiei înalte poate antrena spirala salarii-preţuri, în condiţiile efectelor distribuţionale ample provocate de şocul energetic, al creşterii costului vieţii. Din păcate, nu există un reţetar verificat în lupta contra inflaţiei într-un mediu stagflaţionist. Dezirabil este ca politicile fiscale să nu fie expansioniste când cele monetare se întăresc. Măsurile s-ar bate cap în cap", afirmă Daniel Dăianu, în articolul "Resurecţia inflaţiei: "It's energy stupid", publicat pe blogul OpiniiBNR.ro.
Economistul consideră că politici fiscale foarte restrictive nu pot fi aplicate în vremuri de război - precum în anii din urmă, lupta contra pandemiei fiind ca un război sui generis. El afirmă că deficite bugetare mari, sau tot mai mari, sunt periculoase, chiar pentru ţări care emit monedă de rezervă.
"De accea, trebuia să fie lămurite condiţii pentru a repune datorii publice pe traiectorii sustenabile, în condiţii de flexibilitate în abordare, de pragmatism. Reforma regulilor fiscale în UE (unde sunt state membre cu datorii publice sunt mult peste 100% din PIB) urmăreşte acest scop. Romania, deşi are o datorie publică în jur de 50% din PIB, are deficit structural mare (peste 6% din PIB) şi niveluri foarte joase ale veniturilor fiscale/bugetare. De aceea, chestiunea fiscală/bugetară este acută şi la noi", a scris Dăianu.
El afirmă că datorii publice şi private sunt la niveluri mult crescute în ţări dezvoltate şi economii emergente, iar înăsprirea condiţiile monetare (rate de politică monetară în creştere) pun guverne în faţa unor mari dileme şi alegeri de politică economică foarte dificile.
În opinia economistului, numai politici restrictive (monetare şi fiscale) poate să nu fie suficient ca pachet de măsuri pentru a duce inflaţia aproape de ţintă într-un timp rezonabil. Este nevoie de măsuri ţintite pentru a ajuta oferta/producţia, de reparare a lanţurilor de producţie, fie acestea în curs de regionalizare (pe fondul de-globalizării şi noului război rece). "Altminteri, costul unei dezinflaţii nu lente ar fi insuportabil social şi economic, ar conduce la echilibre extrem de precare, instabile prin definiţie", explică Dăianu.
Din acest punct de vedere, la nivelul UE intervin NGEU (Planul european de redresare şi rezilienţă şi diverse măsuri de politică industrială. El a subliniat că pentru România acest rol îl joacă PNRR, resursele din Cadrul Financiar Multianual - cumulat circa 80 miliarde euro şi posibile politici industriale. Dăianu afirmă că şi în SUA au fost adoptate măsuri clare de politică industrială, dar asemenea măsuri, peste Ocean şi în UE, privesc şi considerente de ordin strategic, geopolitic.
"România are un avantaj comparativ faţă de multe din statele din UE: are resurse de energie şi pământ bun pentru agricultură. Noi nu am ştiut să valorificăm aceste resurse cum trebuie. Dar nu este târziu. În anii ce vin, accesul la energie, materii prime de baza, alimente de bază, vor fi priorităţi strategice pentru guverne; schimbările climatice impun aşa ceva, ca şi intrarea într-un nou război rece, disputele geopolitice. Șocurile de ofertă vor persista şi vor influenta dinamica inflaţiei. Se poate aprecia că de foarte mult timp băncile centrale nu au mai avut de înfruntat provocări atât de mari. Vremurile sunt de mare vitregie. Şi nu este corect să fie blamate pentru o inflaţie ce are cauza principală pe latura ofertei", menţionează Daniel Dăianu.
Vezi versiune mobil