Turcia a acceptat să susţină cererea Finlandei şi a Suediei de a adera la NATO.
”În ajunul summitului NATO, am avut o întâlnire semnificativă cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu prim-ministrul suedez Magdalena Andersson , cu medierea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg” , a declarat biroul președintelui finlandez, într-un comunicat.
Rezultatul acestei întâlniri este semnarea miniștrilor noștri de externe a unui memorandum trilateral care confirmă că Turcia va sprijini invitația către Finlanda și Suedia de a deveni membre NATO la summitul de la Madrid din această săptămână.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că solicitările preşedintelui rus, Vladimir Putin, la sfârşitul anului 2021, ca alianţa să promită că nu se va mai extinde, au avut un efect invers: "Unul dintre cele mai importante mesaje de atunci ale domnului Putin era că se opune oricărei noi extinderi a NATO.
”Lumea e complet diferită față de 2010. Atunci când liderii vor adopta noul concept strategic, vor spune clar că Rusia reprezintă un pericol direct la securitatea noastră. Vom moderniza postura de apărare și descurajare.
În noul concept strategic, China va fi menționată. Aliații vor cădea de acord că China este o provocare pentru valorile, interesele și securitatea noastră. China nu este un adversar, dar trebuie să luăm în calcul onsecințele la adresa securității noastre.
El voia mai puţin NATO. Acum, preşedintele Putin primeşte mai mult NATO, la graniţele sale. Aşadar, ceea ce obţine este opusul a ceea ce a cerut. Demonstrăm că uşile NATO sunt deschise.", a ma spus Stoltenberg.
Iniţial, guvernul turc obiectase faţă de aderarea celor două state, acuzându-le de protejarea militanţilor kurzi, însă s-a declarat mulţumit de rezultatul discuţiilor de la Madrid.
Apărare avansată în flancul Estic: mai multe trupe, echipamente pre-poziționate și stocuri
Rusia este definită ca principala amenințare la adresa securității euro-atlantice.
Secretarul General anunță creșterea cantitativă și calitativă a nivelului de reacție în Europa de Est.
Astfel, grupurile de luptă, care totalizează aproximativ 40 de mii de militari, se transformă în brigăzi de luptă și vor totaliza peste 300 de mii de militari.
În plus, crește cantitatea de echipamente pre-poziționate în țările din flancul estic și a stocurilor de provizii militare din aceste state.
Mai multe capacități desfășurate, cum ar fi apărarea aeriană.
Comandă și control consolidate.
Planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe prealocate pentru a apăra anumiți aliați.
Trupele NATO vor fi familiarizate cu terenul local, cu facilitățile și cu noile stocuri pre-poziționate.