Fenomenul La Nina se întoarce: O răcorire surpriză a climei în următoarele luni

Totuși, climatologii avertizează că această răcorire ar putea fi foarte redusă, în medie, din cauza încălzirii cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane. Aceste emisii sunt deja responsabile pentru creșterea temperaturilor globale cu cel puțin 1,2 grade Celsius, în medie, comparativ cu sfârșitul secolului al XIX-lea.

Iată cum influenţează clima globală ciclul denumit "El Nino - Oscilaţia Sudică" (ENSO în limba engleză - n.red.).

El Nino

El Niño este un fenomen ciclic de încălzire a apei în centrul și estul Oceanului Pacific tropical, care influențează precipitațiile, vânturile și curenții oceanici, contribuind la creșterea temperaturilor medii globale. Acesta apare la fiecare doi-șapte ani și durează în general între nouă și 12 luni.

Cel mai recent episod de El Niño, început în iunie 2023, a fost unul dintre cele mai intense cinci fenomene de acest tip înregistrate vreodată, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

În condiții normale, alizeele de deasupra Oceanului Pacific bat spre vest de-a lungul Ecuatorului, transportând apele calde din America de Sud spre Asia. Pentru a le înlocui, apa rece urcă din adâncuri. În timpul El Niño, aceste alizee își pierd din intensitate și apa caldă este împinsă înapoi spre America, alimentând o încălzire suplimentară a atmosferei și o deplasare spre sud a "Jet Stream Pacific" (curent-jet, vânturi puternice la altitudine mare, unde zboară avioanele).

Această deplasare a curentului-jet se traduce în general printr-o vreme mai uscată în Asia de Sud-Est, Australia, Africa de Sud și nordul Americii de Sud și, invers, prin condiții mult mai umede în Cornul Africii și sudul Statelor Unite.

Schimbările climatice influenţează ciclul ENSO, dar efectul său rămâne încă neclar, a explicat Michelle L'Heureux, specialistă în acest fenomen la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din Statele Unite (NOAA). Condiţiile mai uscate sau mai umede provocate de ENSO "pot să se amplifice" din cauza încălzirii globale a climei, a adăugat ea.

Creşterea temperaturilor globale pe care acest fenomen le provoacă reprezintă totodată "o fereastră spre viitorul" schimbărilor climatice: "oferind un impuls temporar, ENSO ne oferă o mică imagine despre ceea ce înseamnă o lume mai caldă", a explicat ea.

Perioadă neutră

Deşi El Nino s-a atenuat, primele patru luni din 2024 au continuat să doboare recorduri de căldură, un fapt care nu reprezintă însă o surpriză, întrucât ciclul său duce în general la creşterea temperaturilor în anul următor apariţiei sale.

"ENSO nu funcţionează ca un întrerupător. Trebuie să existe un anumit timp pentru ca circulaţia atmosferică mondială să se adapteze", a explicat Michelle L'Heureux.

Potrivit OMM, există 40% şanse ca trimestrul iulie-septembrie să rămână o perioadă neutră, între cele două cicluri, urmată de 30% şanse în perioada august-noiembrie, probabilitatea de apariţie a La Nina crescând pe măsură ce anul 2024 continuă să înainteze către finalul său.

La Nina

Fenomenul La Nina se traduce printr-o răcorire a Oceanului Pacific oriental pe parcursul unei perioade cuprinse între un an şi trei ani, producând efecte inverse faţă de El Nino asupra climei globale.

La Nina generează condiţii în general mai umede în anumite regiuni din Australia, Asia de Sud-Est, India, în sud-estul Africii şi în nordul Braziliei, dar condiţii mai uscate în anumite regiuni din America de Sud.

De asemenea, acest fenomen poate contribui la un sezon mai violent al uraganelor din Oceanul Atlantic. Agenţia americană NOAA anticipează un sezon 2024 excepţional, cu patru-şapte uragane majore (cel puţin de categorie 3).

Posibila revenire a fenomenului La Nina încă din această vară nu va fi suficientă pentru a produce o răcorire în regiunile din Asia de Sud-Est, afectate din luna martie de valuri de căldură extremă.

"Planeta noastră se încălzeşte şi ENSO nu joacă decât un rol secundar în acest proces. Chiar şi cu dezvoltarea potenţială a fenomenului La Nina încă din acest an, ne aşteptăm în continuare ca 2024 să se claseze printre cei mai călduroşi cinci ani din istoria măsurătorilor", a adăugat Michelle L'Heureux.