Este puțin probabil ca Finlanda și Suedia să aștepte summitul NATO de la sfârșitul lunii iunie și vor solicita aderarea la Alianță în mai.
Mai mult de jumătate dintre parlamentarii finlandezi susțin aderarea țării la NATO.
Cu toate acestea, Finlanda nu vrea să înceapă singură procesul de aderare la Alianță, iar cele două state nordice discută pentru a depune cererile de aderare la NATO în aceeași zi, cât mai repede posibil.
Situația a fost comentată și de Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în perioada 2009-2014, care este de părere că Putin a obținut exact opusul a ceea ce a dorit în ultimul deceniu.
”Ironia este că războiul crud al domnului Putin în Ucraina va realiza opusul ambițiilor sale: NATO va ieși din această criză mai mare, mai puternică și mai unită”, arată Rasmussen, într-un editorial NYT.
Acesta mai reamarcă faptul invazia Rusiei în Ucraina a accelerat formidabil procesul pro NATO în Finlanda: anul trecut, doar 26% din finlandezi doreau în NATO, în tim ce un sondaj recent arată că acest număr a crescut acum la 68%.
Fostul înalt oficial NATO preconizează că, odată depusă, cererea de aderare la Alianță ar putea fi aprobată și apoi ratificate de statele membre în doar câteva luni.
Statele din flancul de nord est ar avea un grad de protecție mult mai ridicat, spune Rasmussen.
”Această zonă-tampon convenabilă (Suedia și Finlanda) dintre Rusia și actualii membri NATO ar facilita reacția la orice incursiune a forțelor ruse în țările baltice.
Potrivit TheGuardian, care citează Iltalehti, cererile Finlandei și Suediei la NATO urmează să fie trimise Organizației Nord Atlantice în săptămâna începând cu 16 mai.
Președintele Finlandei Sauli Niinisto va efectua o vizită de stat în Suedia în perioada 17-18 mai, la invitația regelui Carol al XVI-lea Gustav.
În legătură cu această vizită de stat sau cu o altă vizită în aceeași săptămână, potrivit ziarului, este planificată o întâlnire de stat separată, la care se vor întâlni președintele Finlandei cu premierul Suediei și își vor putea declara disponibilitatea de a adera la NATO.
Săptămâna trecută, ministrul suedez de externe Ann Linde a declarat că Suedia își va încheia procesul de revizuire a politicii de securitate mai devreme decât era preconizat, pe 13 mai, în locul datei de 31 mai anunțate anterior.
Rasmussen mai arată că politica agresivă a lui Putin a determinat toate statele să ia măsuri, remarcând în special poziția Germaniei care s-a angajat să cheltuiască în viitor 112,7 miliarde de dolari pentru achiziții militare și peste 2% din PIB-ul său pentru apărare.
”Germania și-a inversat politica de lungă durată de a nu exporta arme în zonele de conflict, o politică care s-a bazat pe vinovăția și trauma colectivă din cel de-al Doilea Război Mondial”, mai arată oficialul, care este de părere că Berlinul ”trebuie să facă mai mult”, în special în direcția impunerii de sancțiuni și livrării de arme de calibru mare.
”Este de neconceput că, în timp ce ucrainenii sunt măcelăriți, membrii NATO încă trimit sute de milioane de euro în fiecare zi în cuferele domnului Putin pentru a cumpăra petrol și gaze”, spune Rasmussen.
”Poziția anterioară de descurajare a NATO cu Rusia nu a funcționat: nu a reușit să evite un război la scară largă în Europa. Dacă domnul Putin va reuși în Ucraina, probabil că nu se va opri aici. El va continua să testeze NATO oriunde vede verigi slabe”, mai arată fostul secretar general.
Procesul de aderare începe cu țara candidată notificând NATO intenția sa de a adera la Alianță, după care NATO invită țara candidată să adere. Toate statele membre NATO sunt obligate să semneze și să ratifice protocolul de aderare al țării candidate în conformitate cu procedurile lor naționale. Parlamentele naționale ale țărilor candidate sunt ultimele care au ratificat protocolul.
Vezi versiune mobil