Frescă ce prezintă scene din Războiul Troian, descoperită pe șantierul arheologic din Pompei

Arheologii italieni anunță că o frescă ce prezintă scene din Războiul Troian decora o sală pentru banchete descoperită pe şantierul arheologic din Pompei, aflat în apropiere de Napoli.

Eroismul este tema dominantă a frescei, fiind reprezentaţi eroii şi zeităţile protagoniste ale Războiului Troian, dar este prezentă şi tema destinului implacabil şi lupta zadarnică a oamenilor care încearcă să i se împotrivească.

Piesa are dimensiuni impozante (15 metri pe 6) și prezintă decoraţiuni rafinate pe subiecte mitologice evidenţiate pe pereţi pe fundal negru, precum şi mozaicuri, care mărturisesc stilul de viaţă luxos de care se bucurau unii dintre locuitorii oraşul antic distrus şi îngropat sub cenuşă vulcanică în anul 79, după erupţia Vezuviului.

Elena și Paris, personaje prezentate

Printre personajele reprezentate în frescă se numără Elena şi Paris, prinţul troian care s-a îndrăgostit de frumoasa soţie a regelui Spartei, Menelaus, şi a răpit-o, declanşând Războiul Troian.

Reprezentată este şi Cassandra, sora lui Paris, precum şi zeul Apollo, de la care a primit darul de a vedea viitorul, chiar dacă previziunile ei nu vor fi niciodată crezute, inclusiv de familia ei. Ea şi-a avertizat compatrioţii în zadar să nu introducă în cetate calul gigantic lăsat de greci la porţile cetăţii pentru că acest "dar" avea să ducă la căderea Troiei.

”Prezenţa frecventă a figurilor mitologice pe fresce în sălile de recepţie ale caselor romane avea tocmai funcţia socială de a distra oaspeţii şi de a le oferi subiecte de conversaţie şi reflecţie asupra sensului existenţei”, conform arheologilor de la Pompei.

Pereți vopsiți în negru

Un detaliu practic şi fascinant era faptul că pereţii erau vopsiţi în negru pentru a nu se vedea urme de fum de la făclii şi opaiţe.

În această sală ”se întâlneau pentru banchete după apus, iar lumina pâlpâitoare a opaiţelor dădea impresia că imaginile pictate prind viaţă, mai ales după câteva pahare de vin bun”, a remarcat poetic directorul şantierului arheologic Pompeii, italiano-germanul Gabriel Zuchtriegel.

Cenuşa vulcanică aruncată în urmă cu 2.000 de ani de Vezuviu s-a sedimentat pe majoritatea caselor din Pompei, ceea ce a permis păstrarea lor aproape complet, la fel ca şi multe dintre cadavrele celor aproximativ 3.000 de oameni ucişi de catastrofă.

Pompeii, al doilea cel mai vizitat sit turistic din Italia după Colosseum-ul din Roma, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 22 de hectare, dintre care o treime este încă îngropată sub cenuşă. Situl este înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, informează agenția AFP, citată de Agerpres.