O inițiativă cetățenească propune ca până în 2030 să fie înființată prima genereație fără tutun. De asemenea, se dorește limitarea spațiilor publice în care se fumează, pentru a fi creată o rețea europeană de parcuri naționale fără tutun.
Prima generație europeană fără tutun ar putea să fie înființată până în 2030 în urma unei inițiative cetățenești. Comisia Europeană a acceptat și inregistrat inițiativa, iar dacă va fi votată, cei născuți din 2010 nu vor mai avea voie să cumpere produse care conțin nicotină sau tutun . Comisia Europeană înregistrat de curând o inițiativă cetățenească europeană intitulată „Apel pentru realizarea unui mediu fără tutun și a primei generații europene fără tutun până în 2030”. Cetățenii solicită autorităților de la Bruxelles să vină propună o legislație care să prevină dependența de țigări în rândul tinerelor generații.
Totodată, inițiativa solicită măsuri pentru a obține plaje și maluri de râu fără tutun și mucuri de țigară, pentru a fi creată o rețea europeană de parcuri naționale fără tutun. De asemenea, se doreşte „extinderea spațiilor exterioare fără fum și vapori, în special cele frecventate de minori (parcuri, piscine, evenimente și centre sportive, terase de spectacole și restaurante)”, dar și „finanțarea proiectelor de cercetare și dezvoltare pentru bolile cauzate de consumul de tutun pentru a le îmbunătăți prognosticul și a le face vindecabile”.
Acest demers vine în contextul în care fumatul este pe cale să devină principala cauză de morbiditate și mortalitate din lume, conform datelor oferite de Organizația Mondială a Sănătății. În prezent există aproximativ 1,1 miliarde de fumători în întreaga lume. În România ultimele statistici ale OMS despre fenomenul tabagismului datează din 2014. Datele respective arată că 26,7% dintre români sunt fumători (2,4% sunt ocazionali), că 12,6% au reușit să se lase, dar și că 60,7% nu s-au atins de țigări toată viața. Concret, 3,4% dintre bărbații din România sunt fumători în timp ce procentul femeilor care fumează este de 16,7%.
Între timp, în Parlamentul României a fost depus un proiect de lege care prevede ca minorii care fumează în parcuri, școli, gări, mijloace de transport în comun, drumuri publice sau terenuri de sport să fie amendați cu 500 de lei. Practic, iniţiativa legislativă prevede interzicerea consumului de țigări de către minori în locuri publice. Proiectul modifică legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun şi a fost semnat de 29 de deputați şi senatori.
Iritația și inflamația căilor aeriene apar imediat după inhalarea substanțelor toxice din fumul de țigară, cum ar fi: nicotină, gudron, monoxid de carbon, amoniac și multe altele. Distrucțiile vor fi cu atât mai accentuate, cu cât inhalarea noxelor este mai lungă. Modificările ADN-ului celular, cele care duc la apariția cancerului pulmonar, sunt cumulative: după 4 ani de fumat, riscul de cancer e de 4 ori mai mare decât după 1 an de fumat; după 5 ani, riscul de cancer crește de 5 ori față de 1 an de fumat, etc.
Fumatul produce daune în întregul organism. Severitatea afectării organismului este individuală, dar mai multe țigări fumate înseamnă mai multe distrucții în organism. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporțional cu numărul de țigări fumate pe zi, dar și cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 țigări pe zi comparativ cu cei care fumează o țigară pe zi.
Vezi versiune mobil