Grindeanu: Infrastructura feroviară din România este mult în urmă

El a precizat că incendiul care s-a produs duminică la locomotiva unui tren de marfă pe raza localităţii Brazi, încărcat cu azotat de amoniu, este unul regretabil, dar "nu e nici primul şi din păcate nu va fi nici ultimul incident de acest tip", scrie Agerpres. 

"Infrastructura feroviară din România nu că este în urmă (...), este mult în urmă faţă de standardele de care avem nevoie, fie că vorbim de infrastructura propriu-zisă, care să permită viteze mai mari la trenuri, fie că vorbim de material rulant. Toate aceste lucruri trebuie să fie schimbate, şi pot să vă spun că bani, prin tot ceea ce înseamnă alocări europene, sunt aproape egali pe partea de rutier cu partea de feroviar", a precizat Sorin Grindeanu, la Digi 24.

Întrebat ce va face pentru a rezolva astfel de situaţii, în condiţiile în care incidentul de duminică a produs întârzieri de zeci şi chiar sute de minute mai multor trenuri de călători, ministrul a reamintit că locomotivele şi materialul rulant sunt învechite. "Toate acestea se schimbă cu investiţie, iar pe partea de investiţie AFER (Autoritatea Feroviară Română n.r.) are prevăzuţi bani prin care să cumpere material rulant nou, doar că dincolo de această achiziţie pe care o vor face cei de pe feroviar mai trebuie să şi circule pe linii modernizate, astfel încât atunci când ai material rulant nou să poată fi folosit la capacitate maximă. De aceea trebuie să se întâmple ambele lucruri: pe de o parte, modernizarea infrastructurii şi pe de altă parte, achiziţia de material rulant", a spus oficialul de la Transporturi.

În ce situație este România 

Grindeanu a adăugat că pe partea de feroviar în această situaţie se află în acest moment România, iar lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte.

"Suprapus peste tot ceea am vorbit, mai avem ceva dacă vorbim de feroviar, mai avem companiile, fie că vorbim de infrastructură, de călători, dar mai ales de marfă, care nu se află într-o situaţie financiară roz, mai ales la partea de CFR Marfă şi unde vom fi obligaţi pe parcursul anului să punem în aplicare ceea ce s-a angajat statul român odată cu semnarea PNRR, şi anume acel plan de restructurare. Dar vreau să fiu foarte bineînţeles, restructurarea nu înseamnă disponibilizări (...) Trebuie optimizată şi performanţa economică trebuie să primeze, nu înseamnă neapărat disponibilizări cu multe alte lucruri", a adăugat ministrul.

Ce șanse are țara noastră 

Întrebat dacă România are vreo şansă de a respecta obligaţia impusă de Comisia Europeană de a avea o viteză de 160 km/h pe calea ferată la trenurile de călători, şeful de la Transporturi ministrul a răspuns: "Vom avea dacă vom face cele două componente de care aminteam mai devreme: pe de o parte dezvoltarea infrastructurii şi pe cealaltă parte, achiziţia de material rulant", a spus acesta.

"Lucrurile au început să mişte dar nu la ritmul potrivit. De exemplu, pentru la anul trebuie să închidem şi este iarăşi o obligaţie asumată de România prin PNRR, Arad - Timişoara - Caransebeş, modernizare. De asemenea, Episcopia Bihorului - Cluj, astfel încât să venim pe partea de sud şi să discutăm de acele culoare. Sigur că lucrurile ca execuţie în momentul în care vorbim de modernizări normale nu sunt chiar atât de dificile ca la rutier, dar şi aici vorbim de tuneluri şi de lucrări de multe ori nu simple", a menţionat Sorin Grindeanu.

Un an crucial 

În opinia sa, 2022 este un an crucial pentru că vor trebui lansate şi semnate foarte multe proiecte de execuţie, atât pe rutier cât şi pe feroviar.

"Eu cred că va fi a anul care va avea record la semnarea de noi contracte astfel încât să demareze şantiere în România", a transmis ministrul Transporturilor.