Illuminati, o istorie complexă. Organizația a ajuns subiect de teoriile conspirației

Istoria Illuminati datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când grupul Illuminati bavarez au fost fondat de Johann Adam Weishaupt în Electoratul Bavariei. Adam Weishaupt a fost profesor de drept canonic și filozofie practică, care a devenit profesor neclerical la în ordinul iezuiților, ordin care a fost dizolvat de Papa Clement al XIV-lea în 1773 odată cu emiterea brevetului papal Dominus ac Redemptor.

Weishaupt a devenit profund anticlerical, hotărând să promoveze răspândirea Iluminismului, o mișcare intelectuală și filozofică care promova idei bazate pe urmărirea cunoașterii obținute prin rațiune și simțuri, fericirea umană, fraternitatea, libertatea, toleranța și separarea dintre biserică și stat.

Francmasoneria, model de bază al grupului inițial, creat de Weishaupt

Urmând un sistem de ranguri și grade bazat pe francmasonerie, Weishaupt a fondat o societate cvasi-masonică în 1776 numită Bund der Perfektibilisten, sau Legământul Perfecțiunii, dar acesta a fost ulterior schimbat în Illuminatenorden, sau Ordinul Iluminaților în 1778.

Membrii fondatori au adoptat Bufnița Atenei ca simbol al grupului, fiecare membru luând un alias. Weishaupt a luat numele de Spartacus, în timp ce studenții săi Massenhausen, Bauhof, Merz și Sutor au luat numele de Ajax, Agathon, Tiberius și Erasmus Roterodamus.

Cum s-a dezvoltat organizația inițială

Până în 1784, Ordinul avea între 650 și 2.500 de membri (inclusiv loji masonice controlate de Illuminati), cu binefăcători puternici precum Karl August, Marele Duce de Saxa-Weimar-Eisenach, Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg, Ducele Ferdinand de Brunswick-Wolfenbüttel, Contele Metternich de Koblenz și Contele Pálffy von Erdöd, cancelar al Ungariei.

Weishaupt a dorit să păstreze secretă existența Ordinului față de rozicrucieni (o mișcare concurentă care a promovat misticismul și înțelepciunea ezoterică transmise din cele mai vechi timpuri), dar acest lucru a făcut puțin pentru a-i descuraja pe rozicrucieni să-i declare deschis pe Illuminati ca o sectă masonică care urmărea să submineze creștinismul urmând ateismul și transformând francmasoneria într-un sistem politic cu tendințe revoluționare.

Pe măsură ce Illuminatii au îmbrățișat francmasoneria și s-au extins în afara Bavariei, consiliul Areopagitilor a fost înlocuit cu un ”Consiliu al Provincialilor” ineficient, scrie Heritage Daily. Areopagiții, totuși, au rămas ca voci puternice în cadrul Ordinului și au început să se ceartă provocând disidență internă cu Weishaupt, care și-a calomniat în privat dușmanii percepuți, făcând Ordinul să se divizeze. Citește continuarea pe DC News.