Jumătate din lacurile și rezervoarele lumii rămân fără apă

Cantitatea de apă scade în mai mult de jumătate din lacurile și rezervoarele lumii, amenințând o sursă vitală de apă dulce, scriu autorii studiului care atribuie acest fenoment, pe de o parte încălzirii globale, iar pe de alta utilizării excesive de către om.
"Lacurile sunt în pericol pretutindeni în lume, iar acest lucru are consecințe ample", a declarat Balaji Rajagopalan, profesor la Universitatea Colorado Boulder și coautor al studiului. "Ele permit oamenilor să trăiască, dar nu primesc respectul meritat".

Lacurile acoperă aproximativ 3% din suprafața Pământului, dar reprezintă 87% din apa dulce lichidă a Terrei. Ele sunt folosite pentru consumul uman, agricultură și producerea de energie. Au mai existat studii despre degradarea rezervelor de apă ale Terrei, dar studiul de față este primul care oferă o imagine detaliată a tendințelor globale și a cauzelor schimbărilor observate, folosind observații prin satelit.

Descoperire neașteptată

În total, cercetătorii au studiat 1.972 de corpuri de apă, adică marea majoritate a lacurilor naturale (concentrându-se pe cele mai mari de 100 km2) și a rezervoarelor. Una dintre concluziile neașteptate este că lacurile pierd apă nu numai în zonele aride, dar și în cele umede. "Pe măsură ce clima se încălzește, regiunile uscate se usucă și mai mult, iar regiunile umede devin mai umede", explică Balaji Rajagopalan. Dar chiar și în acestea din urmă, "lacurile pierd apă", ceea ce este "surprinzător", a subliniat el, dând exemplul Indiei.

Pentru a determina cauzele tendințelor observate, oamenii de știință și-au împărțit analiza în funcție de tipul corpului de apă. În cazul lacurilor naturale, ei atribuie aproximativ jumătate din pierderile de apă activităților umane și creșterii temperaturilor, care provoacă o evaporare sporită - acest din urmă factor fiind legat de schimbările climatice.

Dar un alt factor important, și anume lipsa precipitațiilor, "poate fi atribuit, de asemenea, schimbărilor climatice în unele locuri", spune Balaji Rajagopalan. În plus, este posibil ca oamenii sau animalele să fie nevoite să consume mai multă apă din cauza temperaturilor mai ridicate. "În mod clar, amprenta schimbărilor climatice este deja acolo", spune cercetătorul.

În privința lacurilor de acumulare, construcția de noi baraje a crescut volumul total de apă al acestora, dar aproape două treimi dintre marile rezervoare sunt în declin. Acumularea de sedimente a fost principalul factor care a redus capacitatea lor de stocare, la pachet cu seceta în special în sud-vestul Statelor Unite.

Concluzii

Consecințele acestui declin sunt multiple. Lipsa apei poate duce la strămutarea populației. Calitatea apei poate fi, de asemenea, afectată dacă nivelul lacurilor este scăzut. La fel ca oceanele, lacurile stochează, de asemenea, carbon, iar când dispar nu mai joacă acest rol, ceea ce, la rândul său, agravează încălzirea globală.

Dar mesajul cercetătorilor nu este fatalist: dimpotrivă, ei încearcă să sensibilizeze opinia publică. Pentru unele lacuri, "nu este prea târziu pentru a interveni", subliniază Balaji Rajagopalan. Factorii de decizie sunt acum "înarmați cu informații". Pe baza rezultatelor studiului, a fost creată o hartă interactivă care detaliază tendința observată pentru fiecare lac.

"O scădere globală a disponibilității apei este îngrijorătoare, dar nu trebuie să umbrească diferențele regionale", a declarat Hilary Dugan, de la Universitatea Wisconsin. "Înțelegerea variațiilor de la lac la lac va oferi oficialilor o mai bună înțelegere a riscurilor din jurisdicția lor".

Autorii studiului pledează pentru o mai bună monitorizare, în special a lacurilor mai mici, care beneficiază de mai puțină atenție, și pentru o gestionare la nivel regional, luând în considerare mai multe lacuri în același timp, pe modelul gestionării râurilor de mai multe jurisdicții.

În cele din urmă, ei subliniază importanța măsurilor preventive, cum ar fi transferul către o altă sursă de apă în cazul în care pragul unui lac atinge un nivel critic. "Lacurile sunt de o importanță capitală. Noi trebuie să avem grijă de ele, iar ele vor avea grijă de noi", spune Balaji Rajagopalan.