Lituania îl ofensează pe dictatorul de la Kremlin. Care este călcâiul lui Ahile al statelor baltice

Autorul articolului: Ciprian Dumitrache |
Data actualizării: | Data publicării:
| Categorie: Politică

Amenințări și ultimatumuri au fost auzite de la Moscova după ce autoritățile lituaniene au interzis, din 17 iunie, tranzitul mărfurilor supuse sancțiunilor către regiunea Kaliningrad, exclavă a Rusiei pe teritoriul UE.

Reacția dură a Moscovei la restricțiile privind tranzitul unor categorii de mărfuri prin Lituania către regiunea Kaliningrad a reînviat temerile occidentale privind o confruntare directă între Rusia și NATO.

Oficialii ruși au acuzat Vilniusul de „măsuri provocatoare” și „ostilitate deschisă” și au promis că vor rezolva situația „în orice mod” pe care Moscova îl va considera oportun.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Patrușev, care a sosit la Kaliningrad pe 21 iunie pentru o reuniune de securitate națională, a abordat amenințările deschise la adresa lituanienilor și a promis că măsurilor Rusiei vor „afecta grav populația lituaniană”.

Lituania a interzis transportul feroviar al mărfurilor rusești sancționate precum cărbunele, metalele, materialele de construcție, cele mai noi tehnologii și multe altele.

Decizia a fost luată de autoritățile lituaniene după consultări cu Comisia Europeană pentru implementarea măsurilor din cel de -al patrulea pachet de sancțiuni UE , care a intrat în vigoare săptămâna trecută. O astfel de interdicție de tranzit amenință aprovizionarea Rusiei către regiunea Kaliningrad, deoarece căile ferate, iar nu marea sau autostrăzile, au fost principala cale de transport.

În același timp, întrucât Lituania este membră a NATO, conflictul cu Rusia privind restricțiile de tranzit aprinde temerile legate de implicarea Alianței în război, scrie ziarul britanic Daily Mail.

Exclava Kaliningrad, care găzduiește aproximativ 430.000 de oameni și găzduiește Flota Baltică a Rusiei, se învecinează cu două state europene NATO, Lituania și Polonia, și este izolată de restul Rusiei.

Coridorul de transport de marfă pe uscat către această regiune trece prin teritoriul Belarusului și al Lituaniei. Rusia poate încă folosi calea navală pentru a furniza orice bunuri în regiunea Kaliningrad,.

„Încercările de a izola regiunea, reprezintă, din punctul de vedere al dreptului internațional, un casus belli, un termen care înseamnă un motiv formal pentru declararea războiului”, susține Grigory Yemelyanov, citat de a citat Daily Mail.

Următoarea mișcare a lui Putin

Prezentatoarea TV și fosta contracandidată a lui Putin la președinție, Ksenia Sobceak, a mai spus că politicienii ruși și mass-media au început să discute despre „ motivele declarării războiului”.

Între timp, liderul opoziției ruse Mihail Hodorkovski a avertizat într-un comentariu pentru The Financial Times că următorul pas al liderului de la Kremlin va fi blocarea aeriană a Lituaniei. „Acest lucru va permite aeronavelor rusești să zboare direct între Rusia și Kaliningrad”, a explicat el. „Atunci NATO se va confrunta cu întrebarea ce să facă”.

Retorica dură a Rusiei oferă Kremlinului o potențială scuză pentru ceea ce a fost considerat de multă vreme unul dintre obiectivele sale strategice: să pună mâna pe o fâșie de teritoriu de 100 de kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Suwalki, potrivit Australian Financial Review.

Această fâșie, care trece de-a lungul graniței polono-lituaniene, leagă Kaliningradul de Belarus, o adevărată ”bază militară” a Rusiei. Capturarea Coridorului Suwalki nu numai că va oferi dictatorului rus Vladimir Putin un pod de uscat către regiunea Kaliningrad, dar va separa și cele trei state baltice - Lituania, Letonia și Estonia - de celelalte state membre NATO.

Acest lucru va face dificilă pentru alianța transatlantică să le apere.

Cu toate acestea, în momentul de față este puțin probabil ca Putin să vrea și probabil să nu-și permită să atace Lituania, sugerează publicația. Deși este probabil să profite de această situație și să încerce să pună NATO într-o poziție incomodă și să-i testeze determinarea.

Anterior, Vilnius a cerut NATO să desfășoare mai multe trupe pe teritoriul său, temându-se că întârzierea trimiterii de trupe în Lituania va îngreuna eforturile de a respinge un eventual atac rusesc.

Săptămâna trecută, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că majoritatea trupelor care sunt alocate Țărilor Baltice vor avea de fapt sediul în Germania.

Dar amenințarea tot mai reală la adresa Lituaniei o poate forța să-și reconsidere poziția, potrivit Financial Review.

Dacă Putin îndrăznește vreodată să „ prelungească războiul din Ucraina la o confruntare cu NATO”, primul său obiectiv va fi Coridorul Suwalki, este de acord Politico.

Granița de 900 de kilometri a Lituaniei cu Rusia și Belarus rămâne cea mai lungă dintre Aliați. În același timp, Lituania, cu armata sa de 20.000 de oameni și cinci avioane, este slab pregătită pentru a respinge un atac rusesc. Același lucru este valabil și pentru vecinii săi baltici. Există patru echipe de luptă conduse de NATO cu sediul în regiune, dar liderii politici locali și strategii militari spun că este nevoie de mult mai mult pentru a limita agresiunea rusă.

Ben Hodges, general-locotenent american în retragere, fostul comandant al trupelor americane în Europa din 2014 până în 2017, recunoaște: „Eforturile noastre conștiincioase de a lucra cu Rusia au eșuat”.

Potrivit comandantului american, din cauza războiului din Ucraina, este puțin probabil ca Rusia să reușească să adune resursele necesare pentru a ataca Țările Baltice. 

Cu toate acestea, NATO trebuie să profite de ocazie și să se pregătească pentru ce e mai rău, inclusiv întărirea apărării aeriene a regiunii și asigurarea unei mai bune integrări între forțele locale și restul Alianței.

Articole similare



Cele mai noi articole



Trend - Top citite




pixel