Rusia nu și-a respectat angajamentele.
NATO nu mai este legată de angajamentele din trecut de a se abține de la desfășurarea forțelor sale în Europa de Est, deoarece Rusia a încălcat acordurile, spune Geoană.
Actul fondator privind relaţiile dintre NATO şi Rusia, semnat în urmă cu 25 de ani, prevedea printre altele măsuri vizând "prevenirea oricărei concentrări de forţe convenţionale", în special în Europa Centrală şi de Est.
"Au luat decizii, s-au angajat să nu-și atace vecinii, dar o fac”.
Atacând Ucraina şi rupând orice dialog cu Alianţa, Rusia singură a "invalidat conţinutul acestui Act fondator", a subliniat Mircea Geoană într-un interviu acordat AFP la Vilnius.
Ruşii "s-au angajat atunci să nu agreseze vecinii, ceea ce fac acum, şi să ţină consultări regulate cu NATO, ceea ce nu fac", a precizat Mircea Geoană.
Actul fondator "pur şi simplu nu funcţionează, din cauza Rusiei", a spus el.
Potrivit secretarului general adjunct al NATO, Alianţa nu mai are "nicio restricţie" pentru a se dota cu o "postură robustă pe flancul estic".
„Acum nu mai avem nicio restricție pentru a avea o poziție puternică pe flancul estic și pentru a ne asigura că fiecare centimetru pătrat de teritoriul NATO este protejat de Articolul 5 și de aliații noștri”, a spus Geoană.
În 2017, NATO a desfăşurat grupuri tactice multinaţionale în ţările baltice şi în Polonia pentru a descuraja Rusia, apoi a trimis întăriri după invazia rusă a Ucrainei la sfârşitul lui februarie.
Ţările baltice doresc în prezent o prezenţă a NATO şi mai importantă şi îi cer în special să dezvolte brigăzi, în loc de grupuri tactice mai puţin importante.
Miniştrii apărării din NATO se vor întâlni la jumătatea lui iunie pentru a discuta această problemă, iar liderii Alianţei ar urma să aprobe deciziile în cursul unui summit care se va ţine la Madrid, mai târziu în aceeaşi lună.
Preşedintele Klaus Iohannis va participa, luni şi marţi, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, a cărei agendă se va concentra pe situaţia de securitate şi consecinţele generate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
"Liderii europeni vor discuta modalităţile de acordare, în continuare, a sprijinului politic şi a asistenţei umanitare, economice şi financiare Ucrainei, inclusiv cu referire la rolul important pe care trebuie să îl aibă Uniunea Europeană în eforturile de reconstrucţie post-conflict. Având în vedere impactul multidimensional al actualei crize asupra Republicii Moldova, va fi discutată şi necesitatea oferirii unui sprijin adecvat pentru consolidarea rezilienţei acestui stat", a informat Administraţia Prezidenţială.
Şefii de stat şi de guvern vor discuta modalităţile concrete de sprijin pentru asigurarea continuităţii exporturilor alimentare din Ucraina, în contextul angajamentului UE pentru asigurarea securităţii alimentare globale, precizează sursa citată.
Agenda liderilor europeni va viza şi aspectele referitoare la securitate şi apărare, având în vedere propunerile recente ale Comisiei Europene "pentru remedierea deficitului de investiţii în materie de apărare" şi întărirea cooperării şi coordonării între statele membre în acest domeniu.
"Pornind de la propunerile recente ale Comisiei Europene în cadrul Planului RePowerEU pentru materializarea obiectivului reducerii dependenţelor energetice de Federaţia Rusă, şefii de stat şi de guvern vor continua discuţiile privind diversificarea surselor şi rutelor de energie şi securitatea aprovizionării. Astfel, un subiect important se referă la propunerile de optimizare a funcţionării pieţei europene de electricitate pentru controlul volatilităţii preţurilor, astfel încât acestea să fie accesibile, iar categoriile vulnerabile să fie cât mai bine protejate", a informat Administraţia Prezidenţială.