NATO trebuie distrusă pentru a o salva. ”Credeți că Erdogan ar trimite armata să apere Marea Baltică?” Analiză Politico

Summitul istoric al NATO de la Madrid s-a încheiat dar concluziile abia acum încep a fi trase.

Secretarul general Jens Stoltenberg a numit întâlnirea ca fiind una transformativă și de anvergură, prezicând că deciziile luate „vor asigura că Alianța păstrează pacea, previne conflictele și ne protejează cetățenii și valorile”, scrie Politico.

Faptul că liderii au declarat Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității, păcii și stabilității regiunii euro-atlantice este un indiciu mai mult decât evident despre direcția și atitudinea NATO, apreciază Politico.

Șantajul lui Erdogan

Atragerea Suediei și Finlandei către Alianță, pe care Stoltenberg a declarat-o ca o mare realizare, este mai degrabă rezultatul unui șantaj, făcut de Recep Tayyip Erdoğan decât a înaltei diplomații, mai scriu cei de la Politico, afirmând ca presedintele turc si a ținut "ostatice" două țări pentru a obtine ceea ce dorea de la SUA, avioane F-16 noi.

Astfel de mașinațiuni și acorduri sub masă fac NATO să acționeze mai mult ca o umbrelă de protecție decât o comunitate care împărtășește aceleași valori, scrie Politico, întrebându-se dacă se poate conta pe Turcia pentru a-și trimite armata să răspundă la o invazie rusă a statelor baltice.

Apartenența lui Erdoğan și Orbán la Alianță nu numai că subminează anvergura NATO, ca o entitate care împărtășește valorile liberale, ci și subminează legitimitatea NATO.

Liderii statelor membre NATO

Până la invadarea Ucrainei de către Rusia din 24 februarie, Franța și Germania fantazau la conceptul de „autonomie strategică”, adică să se elibereze de influența americană și să preia preocupările europenilor cu privire la propria lor securitate.

Cu doar câteva săptămâni înainte de invazie, politicieni proeminenți germani, inclusiv ministrul de externe Annalena Baerbock, au cerut SUA să retragă toate focoasele nucleare de pe teritoriul german.

Atacul asupra Ucrainei i-a făcut pe politicieni germani, care ani de zile au ignorat apelurile Washingtonului de a crește fondurile de înarmare, să înceapă să contribuie la alianța militară, devenind peste noapte mari susținători ai NATO.

Acest nou angajament față de NATO, este rezultatul fricii, nu al convingerii, iar elementul care leagă Alianța nu este unitatea de viziune, ci instinctul membrilor de a se ascunde sub scutul nuclear american.

Acest lucru nu este suficient pentru a menține Alianța unită, mai ales dacă Washingtonul începe să fie deranjat că ceilalți membri vor să îi paseze munca cea mai grea.

SUA cheltuiesc 3,5% din PIB pentru apărare, mai mult decât dublu față de unii membri NATO, iar după gestul președintelui Donald Trump, care a amenințat că se va retrage din Alianță, succesorul său Joe Biden și-a schimbat cursul și anunță acum o prezenţa militară pe continentul european.

Cu toate acestea, așa cum scriu în Politico, nu există nicio garanție că un viitor președinte american ar putea continua politica lui Biden față de Alianță.

Asta nu înseamnă că SUA se vor retrage din NATO, potrivit Politica, dar din cauza propriilor probleme cu China, ar putea însemna că va fi mai puțin preocupată de situația din Europa. 

Acesta este motivul pentru care, așa cum sugerează Politico, NATO trebuie să efectueze o reformă radicală, să înceteze să se bazeze exclusiv pe SUA și să excludă țările membre care nu respectă normele democratice de bază din Alianță.

"În cercurile militare, tactica de a distruge un oraș pentru a-l salva este controversată. În cazul NATO, nu există altă opțiune", conchide Politico.