Ministrul de externe al Ucrainei crede că renunțarea la armele nucleare a fost o decizie greșită.
Dmytro Kuleba este de părere că Ucraina a greșit în 1994, atunci când a renunțat la armele nucleare în schimbul garanțiilor de securitate, stabilite prin Memorandumul de la Budapesta.
Afirmația șefului diplomației ucrainene pare să se înscrie într-o nouă abordare a establishmentului politic de la Kiev, președintele Zelenski aducând și el în discuție problema Memorandumului nuclear, într-un discurs îndelung pregătit, livrat la Conferința de Securitate de la München.
Unele țări trebuie să se simtă responsabile pentru acest lucru și să se străduiască mai mult pentru a oferi noi garanții de securitate pentru Ucraina, a spus el într-un interviu pentru CBS News .
Prezentatoarea de la CBS News a menționat că Ucraina deținea al treilea arsenal nuclear din lume, la momentul destrămării URSS.
La întrebarea acesteia, dacă se uită înapoi cu părere de rău că Ucraina a renunțat la armele nucleare, Kuleba a răspuns direct, confirmând că decizia de la acel moment a fost o greșeală.
Totodată, acesta consideră că Statele Unite sunt parțial datoare față de Ucraina, dar susține că SUA nu au făcut niciodată presiuni asupra Kievului de a renunța la intrarea în NATO.
În schimb, oficialul spune că, ”până acum, mesajul aceasta a venit doar din partea câtorva state membre NATO”. ”Majoritatea ucrainenilor vrea ca Ucraina să intre în NATO”, adaugă șeful diplomației de la Kiev.
În același timp, el a remarcat că, indiferent de greșelile făcute în trecut, situația actuală oferă oportunități de a corecta aceste greșeli.
”Având în vedere faptul că ne-am abandonat arsenalul nuclear, dat fiind faptul că garanțiile de securitate care ni s-au oferit nu au funcționat, cred că unele țări ar trebui să se simtă responsabile pentru acest lucru și să muncească din greu pentru a găsi garanția de securitate corectă și eficientă pentru Ucraina”, a spus Kuleba.
Dmytro Kuleba, captură video / CBS News
Ministrul vede crede încă în posibilitatea rezolvării pe cale diplomatică a situației tensionate de la granițele țării sale. ”Încă mai e loc pentru diplomație”, spune ministrul.
”E o luptă între actorii care vor să joace după reguli și cei care vor să rescrie aceste reguli în favoarea lor”, mai remarcă ministrul.
Acesta a explicat motivele pentru care oficialii ucraineni, în frunte cu președintele Zelenski, au declarat că atacul Rusiei nu este iminent.
”Nu am văzut declarațiile Președintelui Biden ca o încurajare pentru Rusia de a ne invada, dar suntem sincer cu aliații atunci când le spunem că unele declarații privind iminența războiului pot cauza pagube economiei noastre”, arată Kuleba.
”Un război pe scară largă în Ucraina ar însemna pagube majore și pentru Rusia, atât economice, cât și militare. Rusia încearcă să ne destabilizeze de 300 de ani, dar nu a reușit”, conchide Kuleba.
Citește și: În ce DIRECȚIE o apucă Putin. Adrian Cioroianu: Ar putea ajunge lângă TRANSNISTRIA
Pe 19 februarie, în cadrul Conferinței de securitate de la München, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a anunțat că dorește reluarea de urgență a consultărilor cu semnatarii Memorandumului de la Budapesta.
El a subliniat că, dacă aceste state nu reușesc să garanteze integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor Ucrainei, așa cum se precizează în document, Ucraina va considera Budapesta cel puțin discutabilă în ceea ce privește pachetul de decizii.
Memorandumul de la Budapesta a fost semnat în 1994. Ucraina a renunțat la armele nucleare. În schimb, Rusia, Marea Britanie și Statele Unite au devenit garanții independenței și integrității teritoriale a Ucrainei. Memorandumul a fost semnat ulterior și de către Franța și China.
Vezi și:
Vezi versiune mobil