Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un apel urgent către țări să abordeze criza reprezentată de valurile de căldură extremă, agravate de schimbările climatice, imediat după ce s-a înregistrat cea mai călduroasă zi din istorie.
"Căldura extremă este noua normă," a declarat António Guterres, Secretarul General al ONU, subliniind necesitatea unei reacții globale la creșterea temperaturilor. Schimbările climatice fac ca valurile de căldură să fie mai frecvente, mai intense și mai durabile pe tot globul, iar efectele acestora sunt devastatoare.
În acest an, valurile de căldură au provocat deja moartea a 1.300 de pelerini la hajj și au închis școlile pentru aproximativ 80 de milioane de copii din Africa și Asia. În plus, numărul spitalizărilor și deceselor a crescut semnificativ în regiunea Sahel. Începând din iunie 2023, fiecare lună a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată, comparativ cu aceeași perioadă din anii precedenți, conform datelor Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.
ONU solicită guvernelor nu doar să reducă emisiile de combustibili fosili, principala cauză a schimbărilor climatice, dar și să sporească protecția pentru cei mai vulnerabili. Printre aceștia se numără vârstnicii, femeile însărcinate, copiii și lucrătorii expuși riscurilor. Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) arată că peste 70% din forța de muncă globală, adică 2,4 miliarde de persoane, este expusă unui risc ridicat de căldură extremă. În Africa, aproape 93% din forța de muncă este expusă, iar în statele arabe procentul este de 84%.
Căldura extremă a cauzat aproape 23 de milioane de leziuni la locul de muncă la nivel global și aproximativ 19.000 de decese anual. "Avem nevoie de măsuri de protecție a lucrătorilor, bazate pe drepturile omului," a subliniat Guterres. Acesta a cerut, de asemenea, guvernelor să "protejeze de căldură" economiile, sectoarele critice precum asistența medicală și mediul construit.
Orașele se încălzesc de două ori mai repede decât media globală din cauza urbanizării rapide și a efectului de insulă de căldură urbană. Acest efect este cauzat de materialele de construcție care absorb și rețin căldura, lipsa vegetației și poluarea ridicată. Până în 2050, cercetătorii estimează o creștere globală de 700% a numărului de persoane sărace din mediul urban afectate de căldura extremă.
Aceasta este prima dată când ONU face un apel global la acțiune în privința căldurii extreme. Kathy Baughman McLeod, CEO al organizației Climate Resilience for All, a subliniat importanța acestui apel: "Avem nevoie de un semnal politic, iar acesta este," a declarat ea. "Este o recunoaștere a importanței și urgenței acestei probleme. De asemenea, recunoaște că nu toată lumea simte la fel și plătește același preț."
Adaptarea la căldura extremă necesită o abordare multi-sectorială. Orașele trebuie să investească în infrastructură verde, cum ar fi parcuri și grădini, care pot reduce temperatura prin umbrire și evaporare. De asemenea, clădirile trebuie să fie proiectate sau modificate pentru a fi mai eficiente energetic și mai rezistente la căldură. Acoperișurile verzi și fațadele vegetale sunt soluții eficiente pentru a reduce temperatura interioară și pentru a îmbunătăți calitatea aerului.
Protecția lucrătorilor este esențială. Aceasta include reglementări stricte privind condițiile de muncă în aer liber în timpul valurilor de căldură, acces la apă potabilă și adăposturi umbrite. De asemenea, este necesară educația și conștientizarea publicului cu privire la riscurile asociate căldurii extreme și măsurile de protecție personală.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este crucială pentru a limita creșterea temperaturilor globale. Țările trebuie să-și îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și să adopte politici ambițioase pentru tranziția la surse de energie regenerabilă. În același timp, trebuie să se asigure că tranziția este justă și echitabilă, protejându-i pe cei mai vulnerabili și asigurând accesul universal la energie curată.
Apelul ONU la acțiune împotriva căldurii extreme este un semnal clar al urgenței acestei probleme globale. Căldura extremă nu afectează doar sănătatea publică și productivitatea muncii, ci și stabilitatea economică și socială. Este esențial ca guvernele, sectorul privat și societatea civilă să colaboreze pentru a implementa soluții eficiente și durabile. Doar printr-un efort comun putem face față acestei provocări și putem asigura un viitor sigur și sănătos pentru toate generațiile, scrie Agerpres.
Vezi versiune mobil