Premierul olandez Rutte, despre România în Schengen: Ţările de Jos nu vor fi un obstacol, dar...

În opinia lui Mark Rutte, pentru ambele ţări este nevoie de o actualizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care se face acum pentru România, dar nu şi pentru Bulgaria, ceea ce este o problemă, conform transcrierii declaraţiilor sale publicate pe site-ul legislativului olandez, notează Agerpres. 

Rutte a menţionat şi faptul că misiunile care au loc în prezent în cadrul mecanismului de evaluare şi monitorizare Schengen nu au fost finalizate.

Ţările de Jos nu vor fi un obstacol, dar trebuie, de asemenea, să fie pregătite să fie stricte, corecte şi dedicate, a subliniat şeful guvernului olandez.

Parlamentul Olandei a adoptat o rezoluţie referitoare la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Într-o declaraţie făcută joi pentru Agerpres, eurodeputata olandeză Sophia in'T Veld, a susţinut că documentul stipulează că Ţările de Jos ”nu ar trebui să voteze pentru aderarea celor două ţări la Schengen”.

”Spre marele meu regret, tocmai am aflat în urmă cu câteva minute că parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care afirmă că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Regret profund acest lucru.

Partidul meu (Democraţii 66, n.red.) a votat împotriva acestei rezoluţii, noi vrem ca România şi Bulgaria să adere imediat la spaţiul Schengen, aţi îndeplinit criteriile necesare. Mă tem că prim-ministrul Olandei face foarte puţin pentru a convinge parlamentul olandez sau pentru a-şi asuma responsabilitatea şi a spune că, în interesul Europei, va fi de acord în Consiliu (cu aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, n.red.).

Trebuie să înţelegeţi că nu toată lumea în Olanda este împotrivă. Partidul meu vrea ca Bulgaria şi România să adere imediat la Schengen, dar majoritatea partidelor din guvern nu doresc acest lucru”, a declarat Sophia in'T Veld pentru Agerpres.

România, în Schengen, până la sfârșitul anului? 

Parlamentul European a adoptat, marţi, cu o largă majoritate, o rezoluţie nonlegislativă în care cere Consiliului Uniunii Europene ca, până la sfârşitul anului 2022, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia privind admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Decizia finală cu privire la extinderea spaţiului Schengen este luată în unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie. Rolul Parlamentului European în acest proces este doar consultativ, dar, conform normelor comunitare, Consiliul, format din statele membre, trebuie să solicite avizul Parlamentului.

În prezent, dintre ţările membre ale UE, doar Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda şi România nu fac parte din spaţiul Schengen, care include, de asemenea, state ce nu sunt membre ale blocului comunitar (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).