Primul proces pe climă din România a început, la Cluj

Curtea de Apel Cluj a decis, luni, 10 aprilie, să respingă excepțiile ministerelor care ar fi blocat procesul și a dispus, astfel, începerea judecății pe fond. Instanța a respins excepția lipsei calității de interes a Declic și excepția prematurității solicitării amendării instituțiilor. Excepțiile fuseseră ridicate de instituțiile chemate în instanță, respectiv Ministerul Mediului și Ministerul Energiei, se arată într-un comunicat transmis de Comunitatea Declic.

Mai mult, Fundația Urgenda, care a câștigat primul proces din Europa privind schimbările climatice, intervine în procesul din România deschis de Asociația Declic. The Climate Litigation Network (CLN), parte a Fundației Urgenda, a transmis o scrisoare Curții de Apel Cluj, prin care susține procesul Declic și aduce în atenția magistraților jurisprudența tribunalelor din mai multe țări europene. Fundația Urgenda a câștigat primul caz istoric din Europa privind schimbările climatice, împotriva Statului Olandez.

De altfel, primul proces pe climă deschis în România de Asociația Declic este susținut de mai multe organizații de mediu, care au intervenit ca părți în proces. Este vorba despre Bankwatch România și 2Celsius. Următorul termen al procesului deschis de Asociația Declic va fi pe 22 mai.

„Susținerea internațională de care ne bucurăm în acest proces demonstrează că nu suntem singuri în lupta pentru încetinirea efectelor schimbărilor climatice. Inacțiunea Guvernului Român nu ne afectează doar pe plan național. Efectele schimbărilor climatice sunt o problemă pentru toți cetățenii lumii”, a declarat Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic.

În 2015, Fundația Urgenda a câștigat un caz istoric privind schimbările climatice împotriva Statului Olandez, pe baza obligațiilor din dreptul civil și din dreptul internațional al drepturilor omului. Tribunalul de district din Haga a obligat Statul să reducă semnificativ emisiile sale de gaze cu efect de seră (GES) până în 2020, având în vedere prejudiciul creat de schimbările climatice. Aceasta a fost prima dată când un tribunal a obligat un guvern să reducă emisiile sale naționale de GES cu o valoare minimă absolută. Decizia a fost în cele din urmă confirmată de Curtea Supremă a Olandei în 2019.

De asemenea, în procesul Declic au depus cerere ca intervenienți Asociația Bankwatch România și Asociația 2Celsius.

"A venit vremea să analizăm atent cine poartă de fapt răspunderea pentru criza climatică în care ne aflăm. România este pe un rușinos loc 3 din coadă într-un clasament la nivelul UE privind capacitatea instalată de energie solară și eoliană pe cap de locuitor, în ciuda potențialului semnificativ. Practic, între 2016 și 2021 nu s-a pus în funcțiune nicio nouă capacitate bazată pe aceste surse. Guvernul României, în loc să accelereze aceste soluții, a oferit ani la rând cecuri în alb marilor poluatori, majoritatea companii de stat, scoțând în evidență mai degrabă responsabilitatea individuală a cetățenilor. Suntem încrezători că acest proces va reechilibra balanța", a declarat Ioana Ciută, președintele Bankwatch România.

"În ultimele decenii, România a devenit cimitirul vehiculelor second-hand ale căror importuri au fost încurajate total de politicile fiscale și programele guvernamentale. Ca rezultat, emisiile României din transport cresc, spre deosebire de alte sectoare ale economiei. Această acțiune reprezentativă în instanță este ultima soluție a societății civile, dovadă că advocacy-ul nostru pentru acțiunea climatică s-a lovit de zidul unei politici iresponsabile", a declarat Raul Cazan, președintele 2Celsius.

Comunitatea Declic a deschis, la începutul anului 2023, la Curtea de Apel Cluj, primul proces pe climă din România, proces în care este chemat Statul Român în judecată.

Declic le cere judecătorilor să oblige Guvernul să ia acțiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, reprezentanții Declic cer în instanță și amendarea premierului Nicolae Ciucă, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, și a ministrului Mediului, Tanczos Barna, pentru fiecare zi în care amână măsurile.

„Solicităm Curții de Apel Cluj să oblige Guvernul României să își asume obiective mult mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 și de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, inclusiv prin creșterea ponderii regenerabilelor în consumul final de energie și a eficienței energetice. Considerăm că actualele obiective sunt insuficiente, ele încălcând astfel obligațiile juridice asumate prin Constituție, Acordul de la Paris și Legea europeană a climei”, a declarat Roxana Mândruțiu, avocatul coordonator al echipei de avocați redactori ai acțiunii, din cadrul firmei de avocatura Revnic, Cristian și Asociații.

Declic a invocat, în acțiunea de la Curtea de Apel Cluj, faptul că inactivitatea Guvernului afectează „dreptul la viață și dreptul la viață privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos și durabil, precum și dreptul la un viitor demn al generațiilor viitoare. Statul are obligația de a lua măsuri pentru a asigura un viitor sănătos și durabil pentru toți cetățenii”, se arată în acțiunea depusă la Curtea de Apel Cluj.