Ritmul și intensitatea luptelor e dictat acum de armata ucraineană.
Armata ucraineană dictează acum ruşilor cursul războiului şi îi forţează să ia măsuri militare nepopulare, ceea ce reprezintă un punct de cotitură în confruntare - consideră şeful Centrului ucrainean pentru Securitate şi Cooperare, Serhi Kuzan, citat de Rador.
Potrivit acestuia, succesul Forţelor Armate ale Ucrainei în sudul ţării i-a obligat pe ruşi să reacţioneze şi să-şi transfere principalele forţe în zone nefavorabile lor şi anume pe malul drept al râului Nipru, peste care sunt doar câteva rute de traversare.
"Faptul că forţele noastre armate dictează cursul războiului şi forţează inamicul să ia decizii militare nepopulare, fără perspectivă, este, cred, punctul nostru de cotitură" - a menţionat expertul, adăugând că, între timp, se activează şi aviaţia ucraineană, care distruge sistemele de supraveghere prin radiolocaţie şi sistemele antiaeriene inamice în regiunile Herson, Zaporijjia şi în raioanele din sudul Crimeii. Kuzan a explicat că, până acum, forţele inamicului erau complet concentrate asupra părţii de est.
Vase ruseşti de război patruleaază coastele Crimeii, iar avionele militare ruseşti îşi iau zborul din peninsula care, în cei opt ani care s-au scurs de la ocuparea ei, s-a transformat într-o fortăreaţă. Preşedintele Vladimir V. Putin a spus că Peninsula Crimeea este un "loc sacru", "pământul sfânt al Rusiei", iar unul dintre consilierii săi a avertizat că, dacă peninsula va fi atacată, Ucraina va avea de suportat "Judecata de Apoi", arată NYT.
Dar, în ultima vreme, Ucraina a dejucat planurile Kremlinului. Marţi, mari explozii au zguduit un arsenal rusesc din Crimeea, acţiunea înscriindu-se într-o serie de atacuri asupra peninsulei din Marea Neagră pe care Putin a anexat-o ilegal în 2014 şi care acum este folosită drept un teatru vital de operaţiuni în cadrul invaziei ruse.
Un înalt oficial ucrainean, care însă a dorit să îşi păstreze anonimatul pentru a discuta despre toate aceste operaţiuni, a declarat că exploziile sunt opera unei unităţi ucrainene de elită care operează în spatele liniei frontului. Într-o declaraţie a Ministerului rus al Apărării se afirmă că episodul reprezintă o "acţiune de sabotaj" - o recunoaştere destul de clară a faptului că războiul se extinde spre ceea ce, în opinia Kremlinului, ar însemna teritoriul rusesc.
Atacurile din Crimeea scot în evidenţă tacticile armate tot mai agresive ale Ucrainei, în timp ce guvernul de la Kiev se bazează pe o gamă largă de arme occidentale şi pe forţe speciale ca să pătrundă adânc în spatele frontului, să perturbe liniile de aprovizionare ruseşti şi să contracareze avantajele Rusiei de ordin material. Totodată, atacurile îi creează lui Putin tot mai multe probleme - securitatea Crimeii fiind obiectivul-cheie al acţiunilor militare ruseşti - , dar şi probleme legate de prestanţa politică a lui Putin la el în ţară.
Nicio altă acţiune a lui Putin, pe care a luat-o în cei 22 de ani de guvernare, nu le-a provocat ruşilor o euforie atât de mare în sprijinul Kremlinului ca anexarea Crimeii, încheiată în general fără vărsare de sânge - o acţiune care i-a cimentat imaginea de lider care doreşte să reimpună Rusia ca mare putere.
Iar înaintea invadării Ucrainei de iarna trecută, Crimeea a fost cea pe care Putin a tot invocat-o drept un loc a cărui securitate existenţială este ameninţată de Ucraina, el avertizând că o acţiune a Ucrainei sprijinită de Occident, vizând recucerirea prin forţă a peninsulei, ar putea provoca un război direct între Rusia şi NATO.
Până în această lună, Crimeea părea bine protejată în faţa atacurilor ucrainene. Nici măcar cele mai perfecţionate sisteme armate ale Ucrainei nu dispun de o rază prin care să poată ţinti obiective de acolo, iar avioanele ucrainene nu pot străpunge apărarea aeriană rusească din peninsulă.
În ultimele săptămâni, pe teritoriul peninsulei s-au semnalat explozii repetate. Iar pe data de 31 iulie, Rusia a contramandat serbările cu ocazia Zilei Marinei programate în portul Sevastopol, din Crimeea, după ce atacul unei drone s-a soldat cu rănirea a şase persoane. În cursul atacului de marţi, cel puţin doi civili au fost răniţi şi, potrivit unor declaraţii ale oficialilor ruşi, în urma mai multor explozii, cablurile electrice, semafoarele şi o serie de imobile din satul Maiskoie au fost afectate. Cel puţin 3000 de oameni au fost evacuaţi din zonă, iar localnicii din Crimeea spun că autorităţile locale au emis un ”cod galben de pericol terorist” ,percheziţionându- i pe oamenii care intrau în parcuri sau în instituţii publice.
Liderii ucraineni nu şi-au asumat public responsabilitatea pentru niciuna dintre exploziile recente, păstrându-şi politica oficială de ambiguitate în privinţa atacurilor lansate departe de liniile frontului. Dar preşedintele Volodimir Zelenski şi unul dintre consilierii săi, Mihailo Podoliak, au părut să facă o anume aluzie la implicarea Ucrainei.
"Reamintim: Crimeea unei ţări normale înseamnă Marea Neagră, munţi, recreere şi turism, dar Crimeea ocupată de ruşi înseamnă explozia unor depozite şi un mare pericol de moarte pentru ocupanţi şi pentru hoţi", a scris Podoliak pe Twitter. "Demilitarizarea în acţiune".
Zelenski i-a lăudat pe cei care ajută serviciile ucrainene de informaţii şi forţele speciale, sfătuindu-i pe civilii aflaţi în teritoriile ocupate de ruşi să stea departe de aparatura militară rusească. "Motivele exploziilor de pe teritoriul ocupat pot fi diverse, foarte diverse", a spus el, "dar toate au drept scop slăbirea armatei ruse".
Marţi, două explozii semnalate în Melitopol, un oraş ocupat, au scos din emisie transmisiunile unui post de televiziune pro-Kremlin, potrivit declaraţiilor lui Ivan Federov, primarul ucrainean demis al oraşului. Amănunte legate de aceste explozii nu au putut fi confirmate de surse independente şi nu s-a putut afla imediat cine au fost autorii, dar Federov a subliniat că opoziţia în faţa autorităţilor impuse de ruşi va continua. "Oamenii din Melitopol ţin piept, iar forţele de rezistenţă înlătură tot ce a impus regimul susţinut de Kremlin", a spus el.
Traducerea: Alexandru Danga/adanga/cciulu