Zona euro pare că nu mai poate evita o recesiune în trimestrul IV al anului. Cum va fi afectată România, dar şi cât contează faptul că ţara noastră are încă monedă proprie, a explicat Adrian Negrescu, specialist în economie.
Luna septembrie a marcat adâncirea scăderii activității economice în zona euro. Orice speranțe că regiunea ar putea evita recesiunea au fost nimicite. Momentul este unul de mare presiune pe BCE: inflația record pune presiune pe Banca Centrală să acționeze, arată datele S&P Global, conform Reuters.
Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 48,1 puncte în septembrie, de la 48,9 de puncte luna precedentă. Analiştii se aşteptau la o diminuare de până la 48,5 de puncte. Datele din septembrie reprezintă cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni al indicatorului care evaluează situaţia economică generală.
Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.
”Datele finale pentru septembrie sugerează că presiunea preţurilor în zona euro nu a început să se atenueze, chiar dacă activitatea pare să fie în declin. Credem că unele economii, cum ar fi Germania, se contractează deja, şi ne aşteptăm ca zona euro ca întreg să fie în recesiune în trimestrul patru din 2022", a apreciat Jessica Hinds de la Capital Economics, conform Agerpres.
"Era o expresie cândva: dacă SUA strănută, Europa face gripă. Tradus în realitatea românească, înseamnă că dacă Europa face gripă, România, din păcate, intră la Terapie Intensivă. Dacă principalii noştri parteneri comerciali, Germania, Italia, Franţa, Spania, vor intra în recesiune, - iar toate semnalele arată că scăderea producţiei, a consumului din aceste ţări, pe fondul inflaţiei generate de război, se accentuează pe zi ce trece - înseamnă că economia românească va suferi un şoc semnificativ.
Se văd deja primele semnale. Inclusiv BNR, în raportul privind creşterea dobânzii cheie, ne anunţă că creşterea economică s-a redus semnificativ, iar industria şi-a temperat foarte mult avansul din primele două trimestre. Alături de consumul populaţiei, care nu mai performează la nivelul din primele două trimestre. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, practic, economia a intrat într-o zonă de stagflaţie, adică o creştere economică aproape de zero. Urmează o continuare a creşterii preţurilor, lucru pe care BNR îl vede continuând şi în următoarele luni, din perspectiva trendului", a explicat economistul Adrian Negrescu pentru DC NEWS.
Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, se arată într-un comunicat al BNR.
"Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţia implică totuşi o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat. Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul şi a comerţului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populaţiei în luna iulie. În acelaşi timp, producţia industrială şi volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare şi-au amplificat contracţia în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală", susţin reprezentanţii BNR, conform Agerpres.
Vezi versiune mobil