Regizorul Andrei Şerban consideră că Podul Izvor ar trebui să poarte numele lui Liviu Ciulei

Vineri s-au împlinit 100 de ani de la naşterea regizorului, care a văzut lumina zilei pe 7 iulie 1923, la Bucureşti. "Azi trăiesc o emoţie specială cu gândul la Liviu, de care mă leagă o prietenie de o viaţă şi căruia îi sunt pe veci recunoscător", a transmis regizorul Andrei Şerban într-un mesaj video.

A construit poduri care să ne unească prin teatru

El a propus autorităţilor de la Bucureşti ca actualului Pod Izvor să-i fie schimbat numele în Podul Liviu Ciulei. "Ca şi tinerii de la noi să afle cine a fost cel care le-a deschis calea să caute un teatru nou, comemorarea a 100 de ani de la naşterea lui e bine venită. Dar ar trebui amplificată, cred. El, care a construit poduri care să ne unească prin teatru, merită că actualul Pod Izvor să-i poate numele: Liviu Ciulei", a propus Andrei Şerban.

Victor Rebengiuc a amintit că a făcut parte "dintr-o generaţie care a fost foarte bună", alături de George Constantin, Constantin Rauţchi, Mircea Albulescu, Amza Pellea, Silvia Popovici, Sanda Toma, Dumitru Rucăreanu, Gina Patrichi. 

El a spus că l-a cunoscut pe Liviu Ciulei atunci când şi-a făcut debutul la Teatrul Bulandra. "Prima dată când am intrat pe uşa Teatrului Bulandra - era altă arhitectură atunci - în faţa mea era un avizier pe care erau două foi cu distribuţii, piesele care urmau să intre în repetiţii. Una era 'Nebuna din Chaillot', şi eram distribuit şi acolo, şi alta era 'Omul care aduce ploaia', pe care-l punea Ciulei, şi eram acolo Jim Curry - băiatul cel mic. Şi aşa l-am cunoscut pe Liviu care debuta şi el ca regizor. Eu debutam la teatrul Bulandra, şi el debuta la Teatrul Bulandra ca regizor. Nu-l ştiam dinainte", a povestit Rebengiuc.

Actorul a spus că Ciulei "a fost ăl mai bun dintre toţi, pentru că el a clădit un teatru. Mai erau rămăşiţe de la doamna Bulandra. (...) Când a venit Ciulei, teatrul a înflorit dintr-o dată pentru că era un om de specialitate". Actriţa Mariana Mihuţ a amintit că l-a cunoscut pe regizorul Liviu Ciulei într-o perioadă în care acesta "era în plină forţă creatoare".

"Prima dată am dat probe pentru ce am jucat mai târziu, logodnica lui Bologa, şi de fapt nici nu l-am zărit atunci. Era doar o vorbă din întuneric care îmi dădea indicaţii şi se pare că am înţeles ce trebuia să fac şi am luat proba. După aceea însă a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea ca actriţă şi spectacolul de care ne-am bucurat cu toţii era 'Furtuna'. La 'Furtuna' a fost o atmosferă atât de extraordinară, Liviu era în plină forţă creatoare, era înconjurat de o trupă care îl adora, îl iubea, era foarte inspirat, costumele le făcea Levintza. Şi noi eram destul de tineri pe vremea aceea şi ne plăcea tot ce vroia de la noi. Era o atmosferă pe care Liviu o creea în jurul lui, îi plăcea să lucreze, se simţea bine, era în plină formă şi a fost o perioadă foarte benefică pentru tot Teatrul Bulandra", a spus Mariana Mihuţ.

Trebuie să-l simți

Virgil Ogăşanu a amintit că a venit la Bucureşti de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ şi a precizat că au existat momente când ar fi dorit să nu se mai prezinte la concurs. El a spus că despre maestrul Ciulei nu poţi vorbi, "pe maestrul Ciulei trebuie să-l simţi".

"Prima întâlnire cu maestrul Ciulei a fost în 'Moartea lui Danton'. Un spectacol foarte greu, jucam Camille Desmoulins. Aici era o pantă, era turnanta care mergea, avea o pantă, şi când se întorcea pe partea cealaltă erau nişte celule, era interesant făcut decorul şi Liviu Ciulei ne dădea indicaţii acolo până să se întoarcă turnanta să revenim noi în faţă. Era ca un părinte cu noi şi ne încuraja, pentru că vedea pe faţa noastră că suntem foarte emoţionaţi. Şi chiar eram, eram chiar când venea dânsul. Când intra în scenă, eram terminaţi, eram topiţi, pentru că intra un Dumnezeu lângă noi care ne inspira. Datorită lui suntem acum aici şi vorbim de dânsul. Nici nu m-am gândit vreodată că o să ajung să vorbesc despre maestrul Ciulei, pentru că nu poţi vorbi despre maestrul Ciulei, n-ai cum. Pe maestrul Ciulei trebuie să-l simţi şi eu l-am simţit şi am crezut în el. Şi de asta vreau să-i mulţumesc şi acum pentru faptul că a avut încrede în noi, în mine şi în toţi ceilalţi colegi care au venit atunci şi care au făcut roluri minunate pe scena acestui minunat teatru", a povestit Virgil Ogăşanu.