Și-ar arunca Lukașenko țara într-un război pe care Rusia îl pierde? Analiză The Guardian: Există o puternică umbră de scepticism

Alexander Lukașenko, liderul dictatorial al Belarusului, a executat un act atent de echilibristică în contextul războiului din Ucraina.

Pe 24 februarie, trupele ruse care s-au adunat pe teritoriul Belarusului au trecut granița în Ucraina, folosind țara vecină ca loc de ședere pentru cea mai mare invazie pe pământ european, de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Dar liderul Belarusului nu s-a alăturat direct războiului și nici nu și-a trimis propriile trupe în luptă, spunând uneori că a simțit că invazia „se prelungește”, notează The Guardian.

Acum, întâlnirile dintre Lukașenko și Vladimir Putin au ridicat din nou temeri că Belarus este pe cale să intre în luptă. Lukașenko a spus că Belarus și Rusia urmează să desfășoare un grup militar comun și că mii de trupe rusești vor sosi în țara sa în zilele următoare pentru exerciții.

„Subliniem încă o dată că sarcinile grupului regional de forță sunt pur defensive. Și toate activitățile desfășurate în acest moment sunt menite să ofere un răspuns eficient la acțiunile din apropierea granițelor noastre”, a declarat marți ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a tras un semnal de alarmă în timpul unei reuniuni G7 de marți, propunând trimiterea forțelor de menținere a păcii ONU la granița dintre Ucraina și Belarus pentru a-l împiedica pe Lukașenko să lanseze o „provocare”.

În ciuda semnelor de avertizare, există o puternică umbră de îndoială referitoare la posibilitatea ca Lukașenko să-și arunce proprii militari într-un război pe care Rusia îl pierde în Ucraina, chiar dacă este sub presiunea lui Putin.

„Desigur, Putin are o mare influență. Dar nu-l poate obliga pe Lukașenko să se sinucidă politic”, a declarat Artyom Shraibman, analist politic din Belarus și cercetător nerezident la Carnegie Endowment for International Peace. „De aceea cred că Lukașenko va încerca cu siguranță să reziste oricărei împingeri într-un război deplin”.

„Pe de altă parte, nu pot paria că va avea succes la infinit cu această amânare”, a continuat el. „Există modalități prin care Rusia poate  provoca intrarea lor în luptă”.

Fără a trimite trupe propriile trupe în luptă, Lukașenko ar putea permite desfășurarea trupelor ruse la granițele Belarusului pentru a întinde apărarea ucraineană sau, eventual, a permite Rusiei să folosească Belarus ca teren de antrenament.

Potrivit Proiectului Hajun din Belarus, un grup activist de monitorizare, exercițiile comune ar putea avea loc în apropierea mai multor clădiri municipale din orașul Yelsk, la doar 17 km de granița cu Ucraina.

Grupul a raportat că orele au fost anulate la o școală de muzică din apropierea unei secții de poliție locală și a unei clădiri administrative. Localnicilor li s-a spus, de asemenea, să nu filmeze o coloană de vehicule blindate care urmează să sosească miercuri, a informat organizația.

Konrad Muzyka, un analist independent al apărării și director al Rochan Consulting, a scris că puține organizații monitorizează postura militară din Belarus, deoarece forțele lor armate „sunt relativ slabe și, în afară de retorica [lui Lukașenko], nu există nimic”.

Armata ar trebui să mobilizeze 20.000 de militari pentru a atinge puterea maximă, a scris el. Și ar fi suficient timp pentru a da un avertisment strategic dacă Belarus ar începe să se mobilizeze și să-și mute trupele spre graniță.

Cu toate acestea, Belarus a desfășurat exerciții la cel mai mare ritm de la finalul Războiului Rece, a scris el. „Minsk a testat toate capacitățile ca și cum s-ar fi pregătit să meargă la război”, a scris el.

Există trei explicații posibile în spatele acestui comportament: 

1) pregătirea pentru un atac NATO; 
2) întinderea forțelor ucrainene în apropierea graniței cu Belarus pentru a preveni desfășurarea lor în alte zone (diversiune);
3) pregătirea pentru un atac asupra Ucrainei. Deocamdată, a scris el, este „concentrat pe opțiunile doi și trei”.

Videoclipurile au sugerat că, în loc ca Rusia să transfere arme grele în Belarus, în pregătirea unui atac asupra Ucrainei de acolo, are loc opusul: Belarus trimite tancuri, muniții și camioane din propriile depozite în Rusia. Proiectul Hajun din Belarus a publicat un videoclip cu opt tancuri T-72A transportate de la Minsk spre Rusia și a relatat că martorii au văzut 15-30 de tancuri și cel puțin 28 de camioane Ural plecând din depozitele Belarusului.

Franak Viačorka, consilier principal al liderului opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, a declarat că nu crede că trupele din Belarus vor lua parte activ la războiul din Ucraina.

El a spus: „Mă îndoiesc foarte mult, nu avem indicii în acest sens. De fapt, dimpotrivă, liderii militari încearcă să liniștească militarii spunând că nu vor fi implicați în război, deoarece trupele sunt foarte îngrijorate de succesul ucrainenilor. Nimeni nu vrea să lupte pentru Putin”.

Viačorka a spus că armata belarusă nu are capacitatea de a lupta în Ucraina.

El a spus: „Nu avem trupe sau echipament militar. O mulțime de hardware a fost deja predat Federației Ruse. Tot ce ar putea fi folosit a fost deja folosit. Există puține trupe pregătite, cu adevărat, pentru luptă, de până la 7.000 și nu sunt pregătite pentru o operațiune de asalt.”

Cu toate acestea, întrebările mai importante pot fi de natură politică. După ce a supraviețuit unei mișcări de ample proteste în 2020, Lukașenko nu va dori să-și riște și mai mult poziția pentru un război care, potrivit sondajelor neoficiale, este extrem de nepopular în Belarus.

„Nu vrea să fie târât în război din cauza riscurilor pe care le poate crea pentru el însuși”, a spus Shraibman, menționând că sondajele au arătat că mai puțin de 10% dintre belaruși susțin implicarea directă în războiul din Ucraina.

Și cum Rusia este acum în retragere, implicarea în război i-ar putea lega soarta de o invazie care probabil se va sfârși cu eșec.

„Autoritarii nu sunt foarte buni să supraviețuiască înfrângerilor militare”, a spus el.