Vestea că extrema dreaptă a câștigat alegerile în Italia nu este bună, dar există un lider politic român care se bucură de rezultat.
De fapt, l-a și anticipat.
„Azi Giorgia Meloni va câștiga alegerile din Italia, după cum și AUR va câștiga guvernarea în România. Duminică binecuvântată!”, a scris George Simion, liderul AUR.
„Giorgia Meloni a votat impotriva, a fost singura forta din Italia DIN PARLAMENT care a votat contra certificatului verde”, a mai zis președintele AUR.
„De azi înainte: Dumnezeu, România, Ilinca”, spunea George Simion în ziua nunții sale. Deviza Giorgiei Meloni este identică: „Dumnezeu, patrie, familie”.
Deviza ei este "Dumnezeu, patrie, familie", iar priorităţile sale vizează închiderea graniţelor pentru a proteja Italia de islamizare, renegocierea tratatelor europene pentru ca Italia să îşi recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva "lobby-urilor LGBT" şi a "iernii demografice" pe care o traversează ţara, unde vârstă medie este cea mai mare din ţările industrializate, cu puţin în urma Japoniei. Pe 6 octombrie 2016, a denunţat pe Facebook "înlocuirea etnică în curs în Italia", pe aceeaşi linie cu alte formaţiuni europene de extremă dreaptă.
"Meloni reprezintă un punct de referinţă pentru contestaţie, protest şi nemulţumire", notează Sofia Ventura, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea din Bologna.
Meloni şi partidul său sunt urmaşii Mişcării Sociale Italiene (MSI), un partid neo-fascist creat după al doilea război mondial. La 19 ani declara pentru canalul France 3 că dictatorul Benito Mussolini a fost "un politician bun". Deşi trebuie să menajeze o parte din baza electorală care se identifică cu acest trecut, Meloni este conştientă că pentru a câştiga trebuie să mulţumească aripa moderată a familiei sale politice."Dacă aş fi fascistă, ar spune că sunt", s-a apărat ea într-un interviu recent acordat revistei britanice The Spectator.
Naraţiunea pe care o promovează este "contrazisă de fapte", estimează cotidianul de centru-stânga La Repubblica, care arată cu degetul către o parte a anturajului şi a bazei electorale a partidului, rămasă sensibilă faţă de rădăcinile sale.
Într-un exerciţiu desăvârşit de echilibristică, politiciana italiană recunoaşte şi astăzi că Mussolini "a realizat multe", imputându-i în acelaşi timp "erorile" comise: legile anti-evreieşti, intrarea în război, autoritarismul. În acelaşi timp, ţine să clarifice că în rândurile partidului "nu este loc pentru cei nostalgici faţă de f#scism, nici pentru rasism şi antis#mitism".
Născută la Roma pe 15 ianuarie 1977, Giorgia Meloni a devenit activistă la vârsta de 15 ani în asociaţii studenţeşti clasificate ca foarte de dreapta, în timp ce lucra ca babysitter sau chelneriţă. În 1996 a ajuns să conducă o asociaţie de liceeni, Azione Studentesca, a cărei emblemă este Crucea Celtică.
În 2006 a devenit deputată şi vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor. Doi ani mai târziu a fost numită ministru pentru tineret în guvernul premierului lui Silvio Berlusconi.
Tinereţea, spiritul temerar şi modul în care se exprimă o transformă într-un bun invitat media. Rezervată până acum în privinţa vieţii private, a înţeles că, cel puţin la fel de mult cât ideile, personalitatea unei tinere drăguţe şi blonde într-o Italia încă foarte macho seduce."Sunt Giorgia, sunt femeie, sunt mamă, sunt italiană, sunt creştină", le-a spus ea susţinătorilor în 2019, la Roma, în timpul unui discurs aprins, devenit celebru. Locuieşte cu partenerul său, un jurnalist de televiziune, şi are o fiică născută în 2006.
La sfârşitul anului 2012, obosită de disensiunile care măcinau dreapta, a fondat Fratelli d'Italia împreună cu alţi disidenţi din partidul lui Silvio Berlusconi şi a ales opoziţia.
Atunci când Mario Draghi, fost guvernator al Băncii Centrale Europene, a format un cabinet de unitate naţională în februarie 2021 pentru a scoate Italia din criza sanitară şi economică, Giorgia Meloni a refuzat să participe."Italia are nevoie de o opoziţie liberă", a spus ea atunci. În numele acestei libertăţi, sinonimă cu suveranitatea, atlantista Georgia Meloni a denunţat încă din prima zi invadarea Ucrainei de către forţele ruse.