Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat declararea stării de alertă la nivelul județului Maramureș.
Premierul Nicolae Ciucă a convocat Comisia Națională pentru Situații de Urgență în conformitate cu propunerea cuprinsă în Rezoluția nr. 31./25.10.2022 a Comisiei Județene de Urgență Maramureș privind Declararea Starii de Alertă în Maramureș, relatează Agerpres.
Comisia Națională de Urgență a aprobat miercuri declararea stării de alertă la nivelul județului Maramureș.
Potrivit deciziei CNSU, tratarea și depozitarea deșeurilor din județul Maramureș vor fi garantate timp de șase luni de către un operator autorizat din județul Bihor, municipiul Oradea.
”Tratarea și depozitarea deșeurilor se vor realiza pe bază de contract încheiat între autorităţile responsabile în acest domeniu și operatorii economici autorizați din județul Bihor, municipiul Oradea. Totodată, Instituția Prefectului Județului Maramureș va raporta lunar, Departamentului pentru Situații de Urgență, stadiul îndeplinirii măsurilor pentru revenirea la starea de normalitate”, se arată în comunicatul transmis miercuri.
Citește și:
Reglementarea a fost stabilită pentru a face toate proprietățile europene ”verzi” până în 2050.
Miniștrii celor 27 de guverne ale UE au dat prima undă verde noilor standarde europene de reducere a impactului construcțiilor asupra mediului.
Consiliul UE a ajuns, de fapt, la un acord privind reforma directivei privind performanța energetică a clădirilor.
Textul include două obiective pe termen lung: toate clădirile noi vor trebui să aibă emisii zero până în 2030, în timp ce cele preexistente vor trebui renovate pentru a deveni cu emisii zero până în 2050.
Reforma va începe în 2028, când toate clădirile noi deținute de organismele publice vor trebui să aibă emisii zero.
Pentru a certifica sustenabilitatea de mediu a structurilor, statele membre au convenit să adauge o nouă categorie ”A0” la certificatele de performanță energetică.
Aceasta i se va alătura o altă categorie, ”A+”, corespunzătoare clădirilor care, pe lângă faptul că sunt cu emisii zero, vor contribui cu energie regenerabilă produsă la fața locului pentru alimentarea rețelei energetice.
Pentru clădirile existente, statele membre au convenit să introducă standarde minime de performanță energetică care să corespundă cantității maxime de energie pe care o pot folosi anual clădirile proporțional cu metri pătrați ai clădirii.
Scopul este de a începe cât mai curând renovările și să conducă la eliminarea treptată a locuințelor și clădirilor cu cele mai proaste performanțe pentru a asigura îmbunătățirea continuă a fondului național de clădiri, potrivit Europa Today.
Pentru clădirile nerezidențiale existente, statele membre au decis să stabilească praguri maxime de performanță energetică pe baza consumului.
Fiecare țară va trebui să facă o selecție inițială a 15% dintre clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe pentru a le aduce la clasa energetică superioară până în 2030. Aceeași procedură va fi apoi aplicată unui al doilea prag de 25% care urmează să fie făcut mai eficient până în 2034.
Până la 31 decembrie 2026, panourile vor fi montate pe toate clădirile noi publice si nerezidențiale cu o suprafață mai mare de 250 de metri pătrați.
Până la 31 decembrie 2027, pe toate clădirile publice și nerezidențiale existente supuse unor renovări majore și cu o suprafață mai mare de 400 de metri pătrați. Până la 31 decembrie 2029, pentru toate clădirile rezidențiale noi.
Citește și:
Ca alternativă, Bruxelles-ul propune o "metodă mai structurală", care are şi avantajul că ar putea fi aplicată "foarte rapid", pentru a acţiona asupra preţurilor la electricitate, prin majorarea componentei din contracte care fixează în avans preţul primit de producătorii de electricitate pe bază de regenerabile şi energie nucleară, în funcţie de costul lor real de producţie. Aceasta ar reduce automat volumele de electricitate vândute la preţ angro pe piaţa indexată cu cea a gazelor... Citește mai mult AICI.
Vezi versiune mobil