”Știți ce se va întâmpla cu noi dacă Rusia va ataca?” Estonia ar putea fi ștearsă de pe hartă. ”Planul NATO arată că vom fi depășiți!”

Planurile de apărare ale NATO iau în calcul și că Estonia ar putea fi ștearsă de pe harta lumii, iar centrul istoric al capitalei sale, Tallinn, distrus, într-un atac rus, a spus premierul eston.

Kaja Kallas a declarat miercuri reporterilor că planurile de apărare existente ale Alianței pentru cele trei state baltice iau în calcul ca acestea să fie invadate, înainte de a fi eliberate după 180 de zile, relatează Financial Times.

Menționând că au trecut peste 100 de zile de când Rusia a lansat o invazie cuprinzătoare a Ucrainei, premierul eston a subliniat: „Dacă comparați dimensiunea Ucrainei cu a țărilor baltice, (o invazie n.r.) ar însemna distrugerea completă a țărilor și a culturii noastre”.

„Cei dintre voi care ați fost la Tallinn și cunoașteți orașul nostru și secolele de istorie și cultură care sunt aici,  totul ar fi șters de pe hartă, inclusiv cetățenii noștri, națiunea noastră”, a adăugat premierul Kallas.

Comentariile ei vin înaintea summitului NATO de la Madrid de marțea viitoare, 28 iunie, la care membrii Alianței vor discuta despre planurile de a-și apăra flancul estic în lumina invaziei Ucrainei de către Moscova, inclusiv despre cum să apere mai bine țările baltice.

Estonia, Letonia și Lituania sunt în favoarea unei strategii actuale de a avea câteva mii de trupe străine în fiecare țară, care va acționa ca o „forță tripwire”.

Dar forțele „tripwire” singure nu pot oferi rezistență de durată, o soluție fiind înlocuirea lor cu forțe ale NATO, capabile să apere eficient teritoriul acelor țări încă din prima zi de invazie.

Comentând ceea ce ea a numit planul NATO „de a pierde și apoi a elibera”, ea a dat ca exemplu crimele comise de soldații ruși în orașul ucrainean Bucea, care au avut loc la aproximativ 80 de zile de la începutul invaziei. „Acum toată lumea vede că un astfel de concept de „tripwire” nu funcționează cu adevărat”, a spus Kallas.

Ea a adăugat că a vorbit cu trupele străine staționate în Estonia - majoritatea celor din Marea Britanie - și că i-au spus că, având în vedere că planurile actuale înseamnă că vor fi distruși complet într-o potențială invazie rusă.

Întrebat despre comentariile primului ministru Kallas, oficialii NATO au spus că alianța „are planuri de a descuraja amenințările și de a apăra toți aliații, dar nu intrăm niciodată în detalii operaționale. Secretarul general ( Jens Stoltenberg ) a precizat că întărirea descurajării și apărării este o decizie cheie de la summitul NATO de săptămâna viitoare”.

"Vom face mai mult pentru a ne asigura că putem apăra fiecare centimetru din teritoriul aliat, în orice moment și de orice amenințare. Vom ajusta structura forțelor NATO, cu mai multe forțe în alertă maximă. Vom avea, de asemenea, mai multe formațiuni de luptă NATO, desfășurate pentru a consolida grupurile de luptă din est”, au adăugat ei.

„Modelul german”

Kallas cere ca trupele militare, care ar fi formate din 20.000 - 25.000 de soldați NATO, să fie dislocate în fiecare dintre statele baltice. Dar, spune ea, asta nu înseamnă că toate acele trupe vor fi străine sau vor trebui să aibă sediul permanent în fiecare țară. Mii de soldați estonieni, letoni și lituanieni vor fi incluși într-o singură brigadă - de la 3.000 la 5.000 de soldați - trupe străine staționate în țară, iar în timp acest lucru va crește la două brigăzi, potrivit premierului estonian.

Berlinul a propus o „brigadă de luptă puternică” de trupe în Lituania – care urmează să fie adăugată actualului său batalion de aproximativ 1.000 de militari – dar cu majoritatea trupelor, staționate în Germania, care s-ar putea muta în Marea Baltică pe termen scurt.

„Nu m-aș concentra atât de mult pe aceste modele diferite atâta timp cât ele permit un rezultat pe care îl putem apăra din prima zi”, a spus Kallas despre așa-numitul model german.

Statele baltice cer, de asemenea, ca misiunea de poliție aeriană existentă în regiune să fie extinsă, pentru a oferi aeronavelor NATO capacitatea de a doborî avioanele de luptă inamice, dacă este necesar.

Kallas a subliniat că Estonia este „cel mai mare susținător” al aderării Finlandei și Suediei în NATO, dar a spus că pare puțin probabil ca mișcarea Turciei de a-și bloca ofertele de aderare să fie rezolvată până la summitul de săptămâna viitoare.