Boala degenerativă a oaselor a devenit tot mai frecventă în ziua de azi. Puţini ştiu însă că, potrivit cercetătorilor, în oasele afectate se găsesc concentraţii mari de plumb. Iată cum se explică asta.
Oligoelemente ale impurităților chimice din oasele bolnave ar putea avea un rol în progresarea osteoporozei, dar acest rol este în prezent puțin înțeles.Identificarea elementelor care au un efect redus asupra oaselor și a celor care contribuie la degenerare îi poate ajuta pe cercetători să înțeleagă și să trateze mai bine osteoporoza. Pentru a obține o perspectivă asupra relației dintre impuritățile oligoelementelor și osteoporoză, Coyte și colaboratorii săi au selectat 16 oligoelemente și au analizat prevalența acestora în probe de la 58 de pacienți care au suferit o intervenție chirurgicală de înlocuire a șoldului.
Dintre acești pacienți, care aveau vârste cuprinse între 41 și 100 de ani, 29 au fost diagnosticați cu osteoporoză, iar 29 au avut osteoartrită, o boală degenerativă care afectează cartilajele, dar nu și osul. Cercetătorii au testat osul cortical (stratul exterior dur) și osul trabecular (stratul interior spongios) din toate probele. Concentrațiile de elemente din osul exterior rezultă din acumularea pe termen lung, în timp ce concentrația de oligoelemente din osul interior se poate modifica în timp, scrie Medical Xpress. Dintre cele 16 oligoelemente testate, doar plumbul a fost găsit în concentrații semnificativ mai mari în părțile exterioare prelevate din oasele bolnave ale pacienților cu osteoporoză, în comparație cu pacienții cu osteoartrită.
Acest lucru indică faptul că expunerea la plumbul din mediu la începutul vieții se poate acumula în organism, slăbind structura osoasă mai târziu în viață. În probele interne de os, oligoelementele crom și scandiu au fost comparativ mai abundente la pacienții cu osteoporoză, notează descoperă.ro Cercetătorii avertizează că acest studiu nu poate specifica dacă vreuna dintre diferențele de concentrație detectate este o cauză sau un efect al osteoporozei. Aceştia sugerează că studiile viitoare ar putea lămuri aceste corelații și ar putea aprofunda interacțiunile dintre oligoelemente pentru a dezvolta tratamente mai bine direcționate pentru această boală. Cercetarea a fostpublicată în GeoHealth.
Vezi versiune mobil