Sunetele blânde produse de un flaut reverberează în spaţiul aglomerat de la etajul al doilea al unei clădiri din Tokyo în care se află o cuvă cu sake aflat în proces de fermentaţie, informează Reuters.
Bacteriile din rezervorul de 670 de litri vor avea nevoie de mai mult de două săptămâni pentru a transforma conţinutul său de orez şi apă în băutura alcoolică tradiţională a Japoniei.
Însă bacteriile nu sunt doar vii, ci au şi capacitatea de a asculta, a declarat producătorul Yoshimi Terasawa, iar tipul de muzică care provine de la un difuzor aflat sub rezervor determină gustul acestei băuturi spirtoase.
"Microorganismele din interior sunt activate de vibraţii, iar gustul se schimbă", a declarat producătorul-şef, în vârstă de 63 de ani, de la Tokyo Port Brewing.
Muzica este una dintre tehnicile neconvenţionale pe care Yoshimi Terasawa le foloseşte la singura fabrică de sake din centrul capitalei Japoniei.
Înghesuită într-o clădire îngustă cu patru etaje, această fabrică de mici dimensiuni foloseşte metode care promit să ajute industria de profil să reziste în faţa efectelor generate de schimbările climatice.
Ea utilizează utilaje modificate şi procese ergonomice care consumă mai puţină energie şi forţă de muncă decât o fabrică tradiţională în aer liber din mediul rural.
"Să produci sake la o scară atât de mică facilitează menţinerea mediului de producţie la un nivel constant", a declarat Yoshimi Terasawa, care lucrează în această industrie de 45 de ani.
Compania produce aproximativ 30 de kilolitri de sake în fiecare an, o cantitate suficientă pentru a umple aproape 42.000 de sticle de 720 ml.
Însă schimbarea gusturilor consumatorilor şi îmbătrânirea populaţiei Japoniei au afectat cererea, iar Guvernul de la Tokyo afirmă că numărul fabricilor de sake s-a redus cu două treimi faţă de vârful din anii 1970, ajungând în prezent la puţin peste 1.100, din care mai mult de jumătate funcţionează cu pierderi financiare.
Vezi versiune mobil