Anual, pe data de 7 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul, iar în multe zone din România se păstrează tradiții și obiceiuri specifice. Iată ce nu este bine să faci în această zi sfântă.
Fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, Ioan Botezătorul a dus o viață simplă și austeră, trăind în deșert, purtând haine din păr de cămilă și hrănindu-se cu lăcuste și miere sălbatică. Începând cu anul 26, a început să predice și să boteze, pregătind calea pentru venirea lui Mesia. Un moment definitoriu din viața sa a fost botezul lui Iisus în râul Iordan, când prezența Duhului Sfânt a fost revelată sub forma unui porumbel, confirmând profețiile sale.
Această sărbătoare este asociată cu o serie de tradiții, precum „Udatul Ionilor” sau „Iordănitul”, practicate în diverse zone ale țării. De exemplu, în Sibiu, cei care poartă numele Ioan sunt „botezați” simbolic în apă curată pentru a alunga ghinionul. În alte locuri, „Iordănitul” presupune stropirea oamenilor cu agheasmă, gest considerat aducător de noroc și belșug.
Femeile respectă și ele tradiții precum „Cumetria” sau „Ziua babelor”, organizând petreceri la care bărbații nu sunt invitați. Fetele sunt botezate simbolic cu apă de fântână, un gest plin de semnificație.
Superstițiile legate de această zi spun că nu este bine să stingi candela, să folosești cuțitul, să faci curățenie sau să speli rufe, deoarece aceste gesturi pot atrage ghinion. În schimb, se recomandă să te stropești cu agheasmă nouă dimineața pentru a fi ferit de boli și necazuri.
Astfel, ziua Sfântului Ioan Botezătorul rămâne un prilej de reflecție spirituală și de păstrare a tradițiilor strămoșești.
Vezi versiune mobil