Administrația Zonei Libere Sulina, cu sprijinul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și al Consiliului Județean Tulcea, implementează două proiecte strategice finanțate din fonduri europene ce vizează modernizarea infrastructurii portuare și crearea unui mediu propice pentru dezvoltare economică și sustenabilitate. Aceste proiecte sunt:
- „Modernizarea Portului Sulina, Perimetrul I – Zona Liberă”
- „Modernizarea Portului Sulina, Cap Mol – Bazin Maritim, Perimetrul II – Etapa I”
Scopul acestor inițiative este de a transforma Portul Sulina într-un hub logistic modern, accesibil operatorilor economici din diverse industrii. Prin modernizarea și extinderea infrastructurii, portul va deveni un punct de atracție pentru investitori generând noi oportunități economice și sociale pentru comunitatea locală. Se estimează că aceste investiții vor crea aproximativ 300 de locuri de muncă permanente în Sulina, contribuind astfel la revitalizarea economică a regiunii.
Obiectivul principal al proiectelor constă în adaptarea infrastructurii portuare pentru a face față cererii în creștere de transport maritim și fluvial, sporind eficiența și siguranța operațiunilor. În plus, în etapele viitoare, Administrația Zonei Libere Sulina intenționează să introducă conceptul de Green Port. Acest concept presupune dezvoltarea unor soluții ecologice, precum instalarea de stații de cogenerare a energiei verzi și utilizarea hidrogenului activ drept combustibil pentru o flotă navală sustenabilă. Aceasta va contribui semnificativ la reducerea emisiilor de carbon în zona protejată a Rezervației Biosferei Deltei Dunării.
Portul modernizat va deveni un important nod de transbordare între navele fluviale și maritime, inclusiv cele de până la 40.000 dwt, facilitând transportul de mărfuri din România, Moldova și Ucraina către piețele din Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Activitățile portului vor fi susținute de o rețea de transport de tip feeder, colaborând cu porturile din Izmail, Reni, Giurgiulești, Galați și Brăila, asigurând o conectivitate optimă în regiunea Dunării.
Având în vedere amplasarea strategică a portului și stabilitatea nivelului apelor Dunării maritime, tot mai multe companii din estul României, Republica Moldova și Ucraina și-au manifestat interesul de a utiliza Portul Sulina ca nod de transbordare pe termen lung. Potrivit estimărilor realizate în cadrul Studiului de Oportunitate BERD pentru Green Port Sulina, se preconizează că în următorii trei ani portul va facilita transbordarea a peste 3 milioane de tone anual, generând astfel venituri semnificative din taxe portuare și de concesiune pentru Administrația Zonei Libere Sulina, venituri suplimentare pentru AFDJ Galați și contribuții fiscale pentru autoritățile locale și naționale.
„Această investiție va transforma radical Sulina, aducând o nouă dinamică economică orașului. Modernizarea portului va atrage un flux crescut de mărfuri și, implicit, va stimula interesul pentru investiții în zonă. După cum bine știm, Sulina a dobândit statutul de oraș în secolul al XIX-lea, moment ce coincide cu înființarea Comisiei Europene a Dunării. Această instituție a transformat localitatea într-un punct strategic esențial pentru traficul fluvial european. Printre monumentele reprezentative ale orașului se numără Palatul Comisiei Europene a Dunării și Farul Vechi, ambele marcând o perioadă de dezvoltare și importanță crescută pentru întreaga regiune.
Revenind la prezent, consider că aceste proiecte sunt o realizare majoră, nu doar pentru oraș, ci la nivel național, deoarece Portul Sulina va (re)deveni un pol de dezvoltare economică, cu efecte pozitive pe termen lung. Ceea ce mă bucură cel mai mult este faptul că, prin aceste proiecte, reușim să răspundem nevoilor reale ale comunității din Sulina, oferindu-le locuri de muncă și oportunități economice sustenabile. În același timp, suntem atenți la protejarea mediului și la implementarea unor soluții care vor asigura un echilibru între dezvoltare și protejarea ecosistemului unic al Deltei Dunării. Este o dovadă că modernizarea și sustenabilitatea pot merge mână în mână”, a declarat Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.
„Proiectele de importanță strategică pentru transportul fluvial din România reprezintă o oportunitate excepțională de dezvoltare pentru orașul Sulina și întreaga regiune a Deltei Dunării. Implementarea acestora va contribui la crearea de locuri de muncă stabile, în special pentru tinerii care au plecat în căutarea unor oportunități mai bune și care vor avea posibilitatea să se întoarcă acasă. În prezent, majoritatea locurilor de muncă din zonă sunt sezoniere și concentrate în sectorul turismului, care funcționează doar 5-6 luni pe an. Aceste investiții vor permite diversificarea economiei locale și vor oferi perspective de creștere durabilă. Le mulțumesc tuturor celor implicați pentru sprijinul și contribuția lor în realizarea acestor proiecte”, a declarat Dragoș Ioniță, Directorul Administrației Zonei Libere Sulina.
Pentru modernizarea Perimetrului I al Administrației Zonei Libere Sulina, s-au alocat 87.587.053,94 lei din Programul Operațional Transport 2021-2027, iar pentru Perimetrul II, suma de 135.567.669,80 lei.
Administrația Zonei Libere Sulina funcționează sub coordonarea Consiliul Județean Tulcea prin care dezvoltarea strategică a portului Sulina este integrată în dezvoltarea urbană a orașului Sulina.Administrația Zonei Libere Sulina este o regie autonomă care adm inistrează o suprafaţă de 175,5117 ha, inclusă în intravilanul oraşului Sulina, compusă dintr-un număr de 2 perimetre, amplasate atât în zona oraşului, cât şi în jurul bazinului maritim de tranzit. www.azlsulina.ro